Capacchione împotriva Republicii Moldova

Comunicarea din 3 octombrie 2019 a celei de-a doua SECȚIUNI: nr. 22616/10 Gaetano CAPACCHIONE împotriva Republicii Moldova introdusă la 7 aprilie 2010 ÎNCHEIATE DE L Acestea se referă la o presupusă motivare insuficientă a hotărârilor pronunțate de instanțele naționale. În speță, reclamantul a inițiat o acțiune în recuperare de 93 Prin decizia finală din 2 decembrie 2009, Curtea Supremă de Justiție a respins acțiunea așa cum a fost prescrisă și nu s-a pronunțat asupra argumentului reclamantului potrivit căruia eliminarea prescripției extinctive ar fi trebuit suspendată în timpul căsătoriei, în conformitate cu art. 275 lit. (a) din Codul civil. Invocând art. 6 alineatul (1) din convenție, reclamantul se plânge că decizia din 2 decembrie 2009 a Curții Supreme de Justiție nu este motivată în mod corespunzător.

Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, susține, de asemenea, că Curtea Supremă de Justiție nu era întemeiată să își declare acțiunea forchisă și că, prin urmare, i s-a încălcat dreptul la respectarea bunurilor sale. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI În special, instanțele naționale și-au motivat în mod corespunzător hotărârile pronunțate în speță (Ramos Nunes de Carvalho e Sác. Portugal [GC], n 55391/13 și 2 altele, § 185, 6 noiembrie 2018) A fost încălcat dreptul reclamantului de a-și respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul nr? În special, procedura internă a oferit reclamantului garanțiile procedurale necesare pentru a-și exercita dreptul la respectarea bunurilor sale (Anheuser-Busch Inc.

c. Portugalia [GC], n 73049/01, § 83, CEDH 2007

Communiquée le 3 octobre 2019

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 22616/10 Gaetano CAPACCHIONE contre la République de Moldova introduite le 7 avril 2010

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne une motivation alléguée insuffisante des décisions rendues par les tribunaux nationaux. En l’espèce, le requérant engagea une action en recouvrement de 93 000 euros contre son épouse de l’époque. Par une décision définitive du 2 décembre 2009, la Cour suprême de justice rejeta l’action comme prescrite. Elle ne se prononça pas sur l’argument du requérant selon lequel l’écoulement de la prescription extinctive aurait dû être suspendu durant le mariage, en application de l’article 275 a) du code civil. Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint que la décision du 2 décembre 2009 de la Cour suprême de justice n’est pas dûment motivée. Invoquant l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention, il allègue également que la Cour suprême de justice n’était pas fondée de déclarer son action forclose et que, de ce fait, il y a eu atteinte à son droit au respect de ses biens.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. La contestation sur les droits et obligations de caractère civil du requérant a-t-elle été entendue équitablement, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention ? En particulier, les tribunaux nationaux ont-ils dûment motivé leurs décisions rendues en l’espèce ( Ramos Nunes de Carvalho e Sá c. Portugal [GC], n os 55391/13 et 2 autres, § 185, 6 novembre 2018) ? 2. Y a-t-il eu atteinte au droit du requérant au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? En particulier, la procédure interne a-t-elle offert au requérant les garanties procédurales nécessaires pour faire valoir son droit au respect de ses biens ( Anheuser-Busch Inc. c. Portugal [GC], n o 73049/01, § 83, CEDH 2007 ‑ I) ?