DOGA c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

Comunicat la 26 noiembrie 2020 Publicat la 14 decembrie 2020 SECȚIUNEA a doua Cerere nr. 55922/13 Eugen DOGA împotriva Republicii Moldova introdusă la 12 august 2013 CU PRIVIRE LA LUXEMBURG în scris. - (RO) Aceasta se referă, de asemenea, la acuzațiile de motivare insuficientă a hotărârii pronunțate în speță de Curtea Supremă de Justiție și la divergențele de jurisprudență din partea acesteia din urmă. Inițial a fost retransmisia prin intermediul lanțului privat a unui program difuzat de către canalul public de televiziune, care includea opere ale reclamantului. După ce a semnat un acord numai cu lanțul public, societatea D. s-a opus instanțelor naționale absenței oricărui acord cu operatorul prin cablu.

a avut câștig de cauză în fața instanței judecătorești din Chișinău, dar Curtea Supremă de Justiție a infirmat hotărârea instanței de judecată din partea instanței inferioare și a respins acțiunea sa ca fiind nefondată. Reclamantul furnizează patru decizii ale Curții Supreme de Justiție pronunțate în acțiuni identice împotriva altor operatori prin cablu care au transmis același program. În două cazuri, societatea D. a avut câștig de cauză și, în alte două acțiuni, acțiunile sale au fost respinse ca nefondate. În fața Curții, reclamantul se plângea de o încălcare a articolului 6 din Convenție, în măsura în care hotărârea pronunțată în speță de Curtea Supremă de Justiție nu era motivată și practica Înaltei Instanțe nu era uniformă.

Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, afirmă, de asemenea, că a existat o încălcare ilegală a drepturilor sale de autor. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Având în vedere circumstanțele prezentei cauze, reclamantul poate invoca calitatea de victimă a presupuselor încălcări, în sensul articolului 34 din convenție (Albert și alții, Ungaria [GC], nr. 5294/14, § 120-137, 7 iulie 2020) În special, Curtea Supremă de Justiție și-a justificat în mod corespunzător decizia din 20 februarie 2013 pronunțată în speță (Ramos Nunes de Carvalho e Sác.

Portugal [GC], n 55391/13 și alte 2 § 185, 6 noiembrie 2018) În plus, practica Înaltei Jurisdicții în cauzele similare cu cea a cazului din speță a fost conformă cu principiul securității juridice (Beian c. România (n, n 3066/05, § 39, CEDH 2007 V (extracturi))) A fost încălcată dreptul societății reclamante la respectarea bunurilor sale, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. • În special, procedura internă a oferit garanțiile procedurale necesare pentru a-și exercita dreptul la respectarea proprietăților (Anheuser-Busch Inc. c. Portugalia [GC], n 73049/01, § 83, CEDH 2007

Communiquée le 26 novembre 2020 Publié le 14 décembre 2020

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 55922/13 Eugen DOGA contre la République de Moldova introduite le 12 août 2013

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’utilisation alléguée illégale des œuvres musicales du requérant. Elle porté également sur des allégations de motivation insuffisante de la décision rendue en l’espèce par la Cour suprême de justice et de divergences de jurisprudence de la part de cette dernière. Le litige interne opposa la société D., qui gère les droits d’auteur de l’intéressé, à une chaine privée de télévision par câble. À l’origine du litige était la retransmission par la chaîne privée d’un programme diffusé par la chaîne publique de télévision, comportant des œuvres du requérant. Ayant signé un accord seulement avec la chaîne publique, la société D. argua devant les tribunaux nationaux de l’absence de tout accord avec l’opérateur par câble.

La société D. eut gain de cause devant la cour d’appel de Chișinău, mais la Cour suprême de justice infirma l’arrêt de l’instance inférieure et rejeta son action comme mal fondée. Le requérant fournit quatre décisions de la Cour suprême de justice rendues dans des actions identiques engagées contre d’autres opérateurs par câble ayant retransmis le même programme. Dans deux affaires, la société D. eut gain de cause et, dans deux autres, ses actions furent rejetées comme mal fondées. Devant la Cour, le requérant se plaint d’une violation de l’article 6 de la Convention en ce que la décision rendue en l’espèce par la Cour suprême de justice n’était pas motivée et que la pratique de la Haute juridiction n’était pas uniforme.

Invoquant l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention, il allègue en outre qu’il y a eu une atteinte illégale à ses droits d’auteur.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Eu égard aux circonstances de la présente affaire, le requérant peut-il se prévaloir de la qualité de victime des violations alléguées, au sens de l’article 34 de la Convention ( Albert et autres c. Hongrie [GC], n o 5294/14, §§ 120-137, 7 juillet 2020) ? 2. La contestation sur les droits de caractère civil du requérant a-t-elle été entendue équitablement, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention ? En particulier, la Cour suprême de justice a-t-elle dûment motivé sa décision du 20 février 2013 rendue en l’espèce ( Ramos Nunes de Carvalho e Sá c. Portugal [GC], n os 55391/13 et 2 autres, § 185, 6 novembre 2018) ? De plus, la pratique de la Haute juridiction dans les affaires similaires à celle du cas d’espèce était-elle conforme au principe de la sécurité juridique ( Beian c. Roumanie (n o 1) , n o 30658/05, § 39, CEDH 2007 ‑ V (extraits)) ? 3. Y a-t-il eu atteinte au droit de la société requérante au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? En particulier, la procédure interne a-t-elle offert à l’intéressée les garanties procédurales nécessaires pour faire valoir son droit au respect de ses biens ( Anheuser-Busch Inc.

c. Portugal [GC], n o 73049/01, § 83, CEDH 2007 ‑ I) ?