Millennium Building Development S.R.L. împotriva României

Traducere în română Auto

Comunicat la 10 mai 2019 SECȚIUNEA a patra Cerere nr. 35416 MILIANIU BUILDING DEVELOPMENT S.R.L. împotriva României, introdusă la 14 iunie 2016 Instanța privește anularea înscrierii definitive a dreptului de proprietate al societății reclamante, promotor imobiliar, pe o clădire cu 19 etaje cu birouri (Catedral Plaza) construită de aceasta la București pe baza unui permis de construcție emis de primăria acestui oraș. La data de 16 decembrie 2015, societatea reclamantă a invocat o încălcare a dreptului său de proprietate garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Protocolul nr. 1 la Convenție. Aceasta afirmă că anularea dreptului său de proprietate este consecința unei urmări de erori atribuite autorităților publice și echivalează cu o expropriere de facto, efectuată în absența unei despăgubiri adecvate.

Având în vedere includerea dreptului de proprietate asupra imobilului Cathedral Plaza în favoarea societății reclamante în registrul drepturilor de proprietate, societatea reclamantă deținea un drept de proprietate asupra unei clădiri catedral Plaza în sensul articolului 1 din Protocolul nr 1 la convenție, presupunând că art. 1 din Protocolul nr. 1 Convenției sau aplicabil în speță, a fost încălcat dreptul societății reclamante la respectarea bunurilor sale în sensul dispozițiilor În special, efectul combinat al declarației de justiție pe care le-a emis clădirea fără autorizație urmată de radierea registrului drepturilor de proprietate ale societății reclamante pentru absența unei autorizații de construcție constituie o interferență în exercitarea acestui drept?

Presupunând că a existat o interferență, a fost aceasta efectuată în condițiile prevăzute de lege, a urmărit ea o cauză de interes public și a respectat ea un echilibru corect între cerințele de interes general ale comunității și imperativele de protecție a drepturilor fundamentale ale societății reclamante?

Communiquée le 10 mai 2019

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 35445/16

MILLENNIUM BUILDING DEVELOPMENT S.R.L.

contre la Roumanie introduite le 14 juin 2016

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’annulation de l’inscription définitive du droit de propriété de la société requérante, promoteur immobilier, sur un immeuble de dix-neuf étages à destination de bureaux (Cathedral Plaza) construit par elle à Bucarest sur la base d’un permis de construire délivré par la mairie de cette ville. L’annulation de l’inscription du droit de propriété a été décidé en dernier ressort par une décision du 16 décembre 2015 de la cour d’appel de Bucarest (rédigée en janvier 2016), à la suite de l’annulation, après achèvement des travaux, du permis de construire. La société requérante invoque une atteinte à son droit de propriété garanti par l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention.

Elle allègue que l’annulation de l’inscription de son droit de propriété est la conséquence d’une suite d’erreurs attribuables aux autorités publiques et équivaut à une expropriation de facto , réalisée en l’absence d’une indemnisation adéquate.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Compte tenu de l’inscription du droit de propriété sur l’immeuble Cathedral Plaza en faveur de la société requérante dans le registre des droits immobiliers, la société requérante était-elle titulaire d’un « bien » au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention ? 2. À supposer que l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention soit applicable en l’espèce, y a-t-il eu atteinte au droit de la société requérante au respect de ses biens au sens de disposition ? 3. Plus particulièrement, l’effet combiné de la déclaration par la justice que l’immeuble avait été érigé sans autorisation suivie de la radiation du registre des droits immobiliers du droit de propriété de la société requérante pour absence d’autorisation de construire, constitue-t-elle une ingérence dans l’exercice de ce droit ? 4. À supposer qu’il y ait eu ingérence, cette dernière a-t-elle été opérée dans les conditions prévues par la loi, poursuivait-elle une cause d’utilité publique et a-t-elle respecté un juste équilibre entre les exigences de l’intérêt général de la communauté et les impératifs de la sauvegarde des droits fondamentaux de la société requérante ?