LYPOVCHENKO v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA AND RUSSIA

Comunicat la 16 mai 2019 SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 40926/16 Oleksandr LYPOVCHENKO împotriva Republicii Moldova și a Rusiei depusă la 7 iulie 2016 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la legalitatea arestării și condamnării reclamantului de către autoritățile autore ale „Republicii Moldova de Transnistrie”; la detenția sa în condiții presupuse inumane, inclusiv la tratament psihiatric care se presupune că nu este necesar de condiția sa; incapacitatea sa de a obține documente medicale în sprijinul cererii sale la Curte și de a comunica cu Curte și absența unor remedii eficace. Acesta pune la punct probleme în conformitate cu articolele 3, 5 § 1, 6 § 1, 13 și 34 din Convenție.

QUESȚILE PENTRU ARTICOLE ÎNTREGĂRI PENTRU RECLAMAȚII TREBUIE ÎN SITUAREA ȘI/Sau Rusia, în sensul articolului 1 din Convenție, astfel cum a interpretat Curtea în cazul Ilașcu și alții c. Moldova și Rusia [GC], nr. 48787/99, ECHR 2004-VII; Ivanțoc și alții c. Moldova și Rusia , nr. 23687/05, 15 noiembrie 2011; și Catan și alții c. Republica Moldova și Rusia [GC], nr. 43370/04, 8252/05 și 18454/06, ECHR 2012 (extracte)) din cauza circumstanțelor prezentului caz? În special, având în vedere cazurile menționate mai sus, ar putea fi angajată responsabilitatea guvernelor contestate în temeiul Convenției din cauza obligațiilor lor pozitive de a asigura drepturile reclamanților în temeiul Convenției?

Au existat evoluții în urma cazurilor menționate mai sus, care ar putea afecta responsabilitatea fiecărei părți contractante? Faptele cazului dezvăluie o încălcare a articolului 3 din Convenție? În special, reclamantul a fost reținut în condiții inumane, a fost furnizat cu tratament medical necesar de condiția sa și a fost supus la tratament psihiatric care nu este necesar de condiția sa (a se vedea, de exemplu, Mozer v. Republica Moldova și Rusia [GC], nr. 11138/10, §§ 172-182, 23 februarie 2016)? A existat o încălcare a articolului 5 § 1? În special, reclamantul a fost arestat în mod legal (Mozer , citat mai sus §§ 122-150)? A existat o încălcare a articolului 6 § 1? În special, a fost reclamantul condamnat în mod legal (a se vedea Vardanean c. Republica Moldova și Rusia , nr. 22200/10, §§ 32-47, 30 mai 2017)? Faptele cazului dezvăluie o încălcare a articolului 13 din Convenție?

În special, a avut soluții eficace în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolelor 3 și 6 § 1 (Mozer, citat mai sus, §§ 202-212? A existat o încălcare a articolului 34 din Convenție? În special, a fost împiedicat reclamantul să comunice cu Curtea și/sau să obțină documentele medicale care își susțin plângerea în temeiul articolului 3 (a se vedea mutatis mutandis Braga c. Republica Moldova și Rusia , nr. 76957/01 §§§ 64-68, 17 octombrie 2017)?

Communicated on 16 May 2019

SECOND SECTION

Application no. 40926/16 Oleksandr LYPOVCHENKO against the Republic of Moldova and Russia lodged on 7 July 2016

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the lawfulness of the applicant’s arrest and conviction by the authorities of the self-proclaimed “Moldovan Republic of Transdniestria”; his detention in allegedly inhuman conditions, including psychiatric treatment allegedly not required by his condition; his inability to obtain medical documents in support of his application to the Court and to communicate with the Court and the absence of effective remedies. It raises issues under Articles 3, 5 § 1, 6 § 1, 13 and 34 of the Convention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Do the applicants come within the jurisdiction of Moldova and/or Russia within the meaning of Article 1 of the Convention as interpreted by the Court in the cases of Ilașcu and Others v. Moldova and Russia [GC], no. 48787/99, ECHR 2004-VII; Ivanțoc and Others v. Moldova and Russia , no. 23687/05, 15 November 2011; and Catan and Others v. the Republic of Moldova and Russia [GC], nos. 43370/04, 8252/05 and 18454/06, ECHR 2012 (extracts)) on account of the circumstances of the present case? In particular, in the light of the above-mentioned cases, could the responsibility of the respondent Governments under the Convention be engaged on account of their positive obligations to secure the applicants’ rights under the Convention?

Have there been any developments following the above-mentioned cases which might affect the responsibility of either Contracting Party?