ELITOV v. MOLDOVA AND RUSSIA

Cererea nr. 64075/11 Eduard ELITOV împotriva Moldovei și a Rusiei depusă la 10 iulie 2011 DECLARAREA FACTELOR FACTELOR Reclamantul, dl Eduard Elitov, este un național rus care s-a născut în 1947 și trăiește în Tiraspol. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a lucrat ca medic de urgență în Tiraspol, sub controlul autoproclamat „Republica Moldovană de Transnistria” (MRT). Arestarea și condamnarea reclamantului La 23 august 2008, reclamantul a fost arestat pe baza suspiciunilor de a prejudicia grav o altă persoană în timpul unei lupte. Victima a murit ca urmare. Reclamantul a făcut o serie de cereri de a-și înlocui arestarea cu o altă măsură preventivă, dar toate acestea au fost respinse. La 28 ianuarie 2009, reclamantul a fost condamnat de Curtea Orașului Tiraspol și condamnat la cinci ani de închisoare. La 16 martie 2010, „Curtea Supremă MRT” a ordonat o recerere a cazului. La 31 august 2011, „Curtea Orașului Tiraspol” a condamnat reclamantul și l-a condamnat la șapte ani de închisoare. Soția reclamantului a cerut ambasada rusă din Moldova să intervină în cazul reclamantului, deoarece este național rus. Ambasada a cerut informații de la biroul procurorului MRT și a transmis răspunsul obținut soției reclamantului. Condițiile de detenție și starea medicală a reclamantului În 1991, reclamantul a fost victima unui accident de trafic, după care a suferit de invaliditate de gradul trei. Reclamantul a fost reținut în centrul de detenție anterioară al MRT „Ministrie a Afacerilor Interne” (“IVS Slobozia”) și în centrul de detenție anterioar „IVS Tiraspol”. Începând cu 20 iulie 2010 și până în prezent, reclamantul a fost reținut în secțiunea chirurgicală a „Centrul de Tratament și Reabilitare al MRT din centrul de detenție” (“Centrul”). Potrivit dovezilor medicale din acel centru, el suferă de tensiune arterială, boală ischemică cronică a inimii, efecte ale traumei capului, deformarea post-traumatică a genunchiului de grad al treilea cu disfuncție de mers pe jos și picioare. În scrisorile adresate soției reclamantului, șeful Centrului a menționat că medicamentele prescrise soțului ei nu sunt disponibile la instituția sa. El a recunoscut ulterior că instituția sa a primit astfel de medicamente de la soția reclamantului. Potrivit reclamantului, Centrul nu are echipamente elementare și personal și nu poate să-i ofere un tratament adecvat. În timpul detenției sale de doi ani, reclamantul se presupune că a pierdut 16 kg de greutate, o mulțime de dinți și un procent semnificativ din vederea lui. El nu poate merge în mod normal și chiar lucruri banale cum ar fi merge la toaletă cauzează suferința fizică și morală enorm. El descrie după cum urmează condițiile de detenție în centrele de detenție în care a fost deținut: celulele sunt ude și nu ventilate, fără acces la lumina zilei, situate în pivniță, fără apă curentă și cu o toaletă care miroase rău în absența produselor de igienă. Celulele sunt pline de insecte parazitare și rozătoare; dezinfectarea nu a fost niciodată efectuată în timpul detenției sale. Reclamantul este deținut cu 7-8 persoane în celule de 12,5 metri pătrați. Alimentele sunt adesea incompatibile. Datorită lipsei de încălzire, adesea nu poate dormi și este astfel supus unei privații sistematice de somn. Reclamantul a fost transferat dintr-un centru de detenție la altul într-un camion fără ventilație sau alimente. Într-un raport adresat ministrului de justiție al MRT din 27 martie 2009, „Ombudsmanul MRT” a constatat, printre altele , o serie de deficiențe în ceea ce privește condițiile sanitare, alimentele și personalul în centru. Potrivit reclamantului, el nu a fost autorizat să-și vadă soția de mai mult de un an, în ciuda cererii adresate autorităților. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 2 din Convenție că absența tratamentului medical necesar de diferitele sale boli grave constituie un risc real pentru viața sa. El se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 3 din Convenție, despre insuficientul tratament medical, detenția sa în condiții inumane, privarea de somn și transportul său în condiții insuportabile cu camionul de închisoare. El se plânge, de asemenea, în conformitate cu art. 5 § 1 din Convenție, că arestarea sa a fost bazată pe decizii ale autorităților MRT, care nu avea autoritatea de a ordona în mod legal arestarea sa pe teritoriul Moldovei. El a menționat, de asemenea, absența unor motive relevante și suficiente pentru detenția sa prelungită. El se plânge în continuare de încălcarea articolului 8 din Convenție din cauza incapacității sale de a vedea soția sa de mai mult de un an. El se plânge în cele din urmă în temeiul articolului 13 din Convenție că nu are nici un remediu în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolelor 2, 3, 5 și 8 din Convenție. Reclamantul intră în jurisdicția Moldovei și/sau Rusia în sensul articolului 1 din Convenția, interpretată de Curte, printre altele, în cazul Ilașcu și alții c. Moldova și Rusia [GC], (nr. 48787/99, CEDH 2004-VII) din cauza circumstanțelor prezentului caz? În special, în lumina cazului Ilașcu și alții , ar putea fi angajată responsabilitatea guvernelor contestate în temeiul Convenției din cauza obligațiilor lor pozitive de a asigura drepturile reclamantului în temeiul Convenției? Au existat evoluții în urma cazului Ilașcu și alții care ar putea afecta responsabilitatea fiecărei părți contractante? Reclamantul a epuizat „toate căile de recurs interne ..., în conformitate cu normele de drept internațional recunoscute în general ...”, conform articolului 35 din Convenție? A existat o încălcare a articolului 3 din Convenție? În special: (a) a fost reținut reclamantul în condiții inumane și/sau degradante? (b) a fost acordat asistența medicală necesară de condiția sa? Faptele cazului dezvăluie o încălcare a articolului 5 din Convenție? În special: (a) a fost detenția reclamantului de către autoritățile MRT „legitim”, în sensul articolului 5 § 1 din Convenție (a se vedea Ilașcu și alții, § 461 și seq.)? (b) În sensul articolului 5 § 3 din Convenție, „judecătorii MRT” au dat „foarte relevante și suficiente motive” pentru deciziile lor care ordonă detenția reclamantului în așteptarea procesului? Rezultatele cauzei dezvăluie încălcarea articolului 8 din Convenție ca urmare a refuzului de a permite vizita reclamantului de către soția sa? Reclamantul dispune de remedii eficace în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolelor 3, 5 și 8 din Convenție, în conformitate cu art. 13 din Convenție?

THIRD SECTION

Application no. 64075/11

Eduard ELITOV

against

Moldova and Russia

lodged on 10 July 2011

STATEMENT OF FACTS

THE FACTS

The applicant, Mr Eduard Elitov, is a Russian national who was born in 1947 and lives in Tiraspol.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

The applicant worked as an emergency doctor in Tiraspol, under the control of the self-proclaimed “Moldovan Republic of Transdniestria” (MRT).

1.

The applicant’s arrest and conviction

On 23 August 2008 the applicant was arrested on suspicion of seriously injuring another person during a fight. The victim died as a result. The applicant made a number of requests to have his arrest replaced with another preventive measure, but all of them were rejected.

On 28 January 2009 the applicant was convicted by the “Tiraspol city court” and sentenced to five years’ imprisonment. On 16 March 2010 the “MRT Supreme Court” ordered a rehearing of the case.

On 31 August 2011 the “Tiraspol city court” convicted the applicant and sentenced him to seven years’ imprisonment. His appeal against that judgment is pending.

The applicant’s wife asked the Russian embassy in Moldova to intervene in the applicant’s case since he is a Russian national. The embassy asked for information from the “MRT prosecutor’s office” and forwarded the reply obtained to the applicant’s wife.

2.

Conditions of detention and the applicant’s medical condition

In 1991 the applicant was the victim of a traffic accident, following which he suffers from a third degree disability.

The applicant has been detained in the pre-trial detention centre of the MRT “Ministry of Internal Affairs” (“IVS Slobozia”) and the pre-trial detention centre “IVS Tiraspol”.

Since 20 July 2010 and until present the applicant has been detained in the surgery section of the “MRT Treatment and Rehabilitation Centre of the detention centre” (“the Centre”). According to medical evidence from that centre, he suffers from arterial blood pressure, chronic ischemic illness of the heart, effects of head trauma, post-traumatic deformation of the knee of third degree with dysfunction of walking and standing. In letters addressed to the applicant’s wife, the Centre’s head mentioned that the medicines prescribed to her husband were unavailable at his institution. He subsequently acknowledged that his institution had received such medications from the applicant’s wife. According to the applicant, the Centre lacks elementary equipment and staff and is unable to offer adequate treatment to him.

During his two-year detention the applicant allegedly lost 16 kg of weight, a lot of his teeth and a significant percentage of his eyesight. He cannot walk normally and even trivial things like going to the toilet cause him enormous physical and moral suffering.

He describes as follows the conditions of detention in the detention centres in which he had been held: the cells are wet and not ventilated, without access to daylight since situated in the cellar, without running water and with a toilet which smells bad in the absence of hygiene products. Cells are full of parasitic insects and rodents; disinfection has never been done during his detention. The applicant is held with 7-8 other persons in cells measuring 12.5 square meters. Food is often inedible. Due to the absence of heating he often cannot sleep and is thus subjected to systematic sleep deprivation.

The applicant was transferred from one detention centre to another in a truck without ventilation or food.

In a report to the “MRT Minister of Justice” of 27 March 2009 the “MRT Ombudsman” found,

inter alia

, a number of shortcomings concerning sanitary conditions, food and staffing at the Centre.

According to the applicant, he has not been allowed to see his wife for over a year, despite their request to the authorities.

COMPLAINTS

1.

The applicant complains under Article 2 of the Convention that the absence of medical treatment required by his various serious illnesses poses a real risk to his life.

2.

He also complains under Article 3 of the Convention about the insufficient medical treatment, his detention in inhuman conditions, his sleep deprivation and transportation in unbearable conditions with the prison truck.

3.

He also complains, under Article 5 § 1 of the Convention that his arrest was based on decisions by the MRT authorities, which did not have the authority to lawfully order his arrest on the territory of Moldova. He also referred to the absence of relevant and sufficient reasons for his prolonged detention.

4.

He further complains of a violation of Article 8 of the Convention due to his inability to see his wife for over a year.

5.

He finally complains under Article 13 of the Convention that he does not have any remedy in respect of his complaints under Articles 2, 3, 5 and

8 of the Convention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Does the applicant come within the jurisdiction of Moldova and/or Russia within the meaning of Article 1 of the Convention as interpreted by the Court,

inter alia,

in the case of

Ilașcu and Others v. Moldova and Russia

[GC], (No. 48787/99, ECHR 2004-VII) on account of the circumstances of the present case?

In particular, in the light of the case of

Ilașcu and Others

, could the responsibility of the respondent Governments under the Convention be engaged on account of their positive obligations to secure the applicant’s rights under the Convention?

Have there been any developments following the

Ilașcu and Others

case which might affect the responsibility of either Contracting Party?

2.

Did the applicant exhaust “all domestic remedies ..., according to the generally recognised rules of international law...”, as required under Article

35 of the Convention?

3.

Has there been a violation of Article 3 of the Convention? In particular:

(a)

has the applicant been detained in inhuman and/or degrading conditions?

(b)

was he given the medical assistance required by his condition?

4.

Do the facts of the case disclose a violation of Article 5 of the Convention? In particular:

(a)

was the applicant’s detention by the MRT authorities “lawful”, within the meaning of Article 5 § 1 of the Convention (see

Ilașcu and Others

, §

461 et seq.)?

(b)

did the “MRT courts” give “relevant and sufficient reasons”, within the meaning of Article 5 § 3 of the Convention, for their decisions ordering the applicant’s detention pending trial?

5.

Do the facts of the case disclose a violation of Article 8 of the Convention as a result of the refusal to allow the applicant visits by his wife?

6.

Did the applicant have at his disposal effective remedies in respect of his complaints under Articles 3, 5 and 8 of the Convention, as required under Article 13 of the Convention?