Comunicat la 20 iunie 2019 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 22604/18 ASOCIACIÓN DE ABOGADOS CRISTIANOS împotriva Spaniei introdusă la 26 aprilie 2018 PORTOFOLIUL L a fost format cu hosties querella împotriva artistului și municipalitatea pentru a asista la celebrări euharistice. Expozitia a fost autorizată de oraș. La asociația reclamantă a depus plângere (Querella împotriva artistului și municipalitatea pentru o crimă care aduce atingere sentimentelor religioase, precum și o chitanță de profanare. Judecătorul judecător n 2 din Pamplona a respins plângerea și a clasat cauza la care declara necultivarea definitivă, pe motiv că faptele n În măsura în care, în plângerea sa, recurenta rezervă acțiunea civilă (art. 112 Codul de procedură penală), clasificarea plângerii de către instanțele interne constituie o 7 și ss, CEDH 2004-I). În mai, se poate considera că această clasificare este compatibilă cu art. 6 alineatul (1) din Legea privind autorizarea expunerii în litigiu a adus atingere dreptului recurentei de a-și respecta viața privată, în sensul articolului 8 din Convenție În special, autoritățile interne s-au achitat de obligațiile lor pozitive inerente respectării efective a dreptului garantat prin această dispoziție Această situație implică încălcarea dreptului recurentei la respectarea convingerilor sale religioase, astfel cum este garantat prin art. 9 din convenție (a se vedea E.S. c. Austria, nr. 38450/12, § 44, 25 octombrie 2018) Este recurenta întemeiată pe susținerea faptului că este victima discriminării, contrar articolului 14 din Convenție coroborat cu art. 9 din Convenție și/sau art. 8 din Convenție (a se vedea, mutatis mutandis D.H. și alte c. Republica Cehă [GC], n 57325/00, CEDH 2007 IV)
Communiquée le 20 juin 2019
Requête n
o
22604/18
contre l’Espagne
introduite le 26 avril 2018
L’exposition«
Exhumés
» (
Desenterrados)
de l’artiste A.C. dans une salle municipale de Pampelune, montrait des photos de lui tout nu allongé à côté du mot «
pédérastie
», formé avec des hosties consacrées qu’il s’était lui-même procuré en assistant à des célébrations eucharistiques. L’exposition avait été autorisée par la ville.
L’association requérante porta plainte (
querella
)
contre l’artiste et la municipalité pour la commission d’un délit portant atteinte aux sentiments religieux ainsi qu’un délit de profanation.
Le juge d’instruction n
o
2 de Pampelune rejeta la plainte et classa l’affaire déclarant le non-lieu définitif, au motif que les faits n’étaient pas constitutifs des délits mentionnés. L’
Audiencia Provincial
confirma le classement.
1.
Dans la mesure où, dans sa plainte, la requérante réserva l’action civile (article 112 code de procédure pénale), le classement de la plainte par les tribunaux internes constitue une « contestation » sur « un droit ou une obligation de caractère civil
» (voir
Pérez c. France
[GC], n
o
47287/99
, §§
7 et ss, CEDH 2004-I). Dans l’affirmative, peut-on considérer que ce classement est-il compatible avec l’article 6 § 1
?
2.
L’autorisation de l’exposition litigieuse a-t-elle porté atteinte au droit de la requérante au respect de sa vie privée, au sens de l’article 8 de la Convention
? En particulier, les autorités internes se sont-elles acquittées de leurs obligations positives inhérentes à un respect effectif du droit garanti par cette disposition
?
3.
Cette même circonstance emporte-t-elle violation du droit de la requérante au respect de ses convictions religieuses tel qu’il se trouve garanti par l’article
9 de la Convention (voir
E.S. c. Autriche
, n
o
38450/12, §
44, 25 octobre 2018)
?
4.
La requérante est-elle fondée à soutenir qu’elle est victime d’une discrimination, contraire à l’article 14 de la Convention combiné avec l’article 9 de la Convention et/ou l’article 8 de la Convention (voir,
mutatis mutandis
,
D.H. et autres c. République tchèque
[GC], n
o
2007
‑
IV)
?