Comunicat la 21 iunie 2019 SECȚIUNEA 3 Cererea nr. 36584/17 M. D. și alții împotriva Spaniei introduse la 26 aprilie 2017 OBIECTUL L Prezenta cerere se referă la plângerea cu constituirea de părți civile pe care le-au depus pentru o infracțiune de revelare a secretelor, ca urmare a publicării unui articol în ziarul La Razón intitulat "Conspirația celor 33 de magistrați suverani" Lawrence a prezentat fotografii ale magistraților (extrase din cărțile lor de identitate) și a dezvăluit anumite date cu caracter personal (numele, instanța în care se aflau, comentariile cu privire la ideologia lor etc.), care apăreau sub același format ca cel utilizat în bazele de date gestionate de poliție. Judecătorul a clasat plângerea, din cauza lipsei de informații suficiente care să permită stabilirea identității celui care ar fi comis faptele delictoase. Audiencia Provincial de Madrid a confirmat clasificarea, pe motiv că faptele nu erau supuse unei infracțiuni. Clasificarea plângerii de către instanța de judecată, fără a fi administrat o dovadă declarabilă admisibilă, și anume declarația șefului superior al poliției din Barcelona, constituie o declarație de drept civil sau o obligație de natură civilă (a se vedea Perez c. Franța [GC], nr. 47287/99 , § 57 și ss, CEDH 2004-I) În acest caz, se poate considera că această clasificare este compatibilă cu art. 6 alin. (1) din Convenție S-a încălcat dreptul reclamanților la respectarea vieții lor private, în sensul art. 8 din Convenție din cauza publicării datelor lor personale În special, autoritățile spaniole și-au îndeplinit obligațiile pozitive inerente respectării efective a dreptului garantat prin această dispoziție (a se vedea, printre altele, Von Hannover (n [GC], n 40660/08 și 60641/08, § 98, CEDH 2012, Hämäläinen c. Finlanda [GC], n 37359/09, § 62, CEDH 2014 și Barbulescu c. România [GC], n 61496/08, § 71, CEDH 2017 (extracte))) Se poate considera că publicarea articolului jurnalistic în litigiu într-un ziar privat (care conține, printre altele, fotografii ale magistraților extrase din cărțile lor de identitate) este o acțiune disciplinară disimulată împotriva reclamanților, contrar articolului 10 din convenție? ) În această privință, reclamanții au făcut obiectul altor represalii ca urmare a publicării manifestului lor Anexă Prenume M. D. J. A. L. C. N. J. A. A. A. R. M. A. F. G. E. H. R. L. M. M. M. M. M. R. R. R. R. R. R. M. S. J. U. S. S. V.
Communiquée le 21 juin 2019
Requête n
o
36584/17
contre l’Espagne
introduite le 26 avril 2017
Les requérants ont co-signé et rendu public le «
Manifeste des juges pour le droit à décider
», document où ils exprimaient leur avis juridique en faveur de la réalisation d’un référendum sur l’autodétermination de la Catalogne.
La présente requête porte sur la plainte avec constitution de partie civile qu’ils ont déposée pour un délit de révélation de secrets, suite à la publication d’un article dans le journal
La Razón
intitulé «
La conspiration des 33 magistrats souverainistes
». L’article montrait des photographies des magistrats (extraites de leurs cartes d’identité) et révélait certaines données personnelles (nom, tribunal où ils exerçaient, commentaires sur leur idéologie, etc), lesquelles apparaissaient sous le même format que celui utilisé dans les bases de données gérées par la police.
Le juge d’instruction classa la plainte, en raison de l’absence d’indices suffisants permettant d’établir l’identité de celui qui aurait commis les faits délictueux.
L’
Audiencia Provincial
de Madrid confirma le classement, au motif que les faits n’étaient pas constitutifs d’une infraction pénale.
1.
Le classement de la plainte par le juge d’instruction sans avoir administré une preuve déclarée recevable, à savoir la déclaration du chef supérieur de la police de Barcelone, constitue-t-il une « contestation » sur « un droit ou une obligation de caractère civil
» (voir
Perez c. France
[GC], n
o
47287/99
, §§ 57 et ss, CEDH 2004-I)
? Dans l’affirmative, peut-on considérer que ce classement est-il compatible avec l’article 6 § 1 de la Convention
?
2.
Y a-t-il eu atteinte au droit des requérants au respect de leur vie privée, au sens de l’article 8 de la Convention en raison de la publication de leurs données personnelles
? En particulier, les autorités espagnoles se sont-elles acquittées de leurs obligations positives inhérentes à un respect effectif du droit garanti par cette disposition
(voir entre autres
Von Hannover (n
o
2)
[GC], n
os
40660/08 et 60641/08, § 98, CEDH 2012,
Hämäläinen c.
Finlande
[GC], n
o
37359/09
, § 62, CEDH 2014 et
Barbulescu c.
Roumanie
[GC], n
o
61496/08, § 71, CEDH 2017 (extraits))
?
3.
Est-ce que la publication de l’article journalistique litigieux dans un journal privé (contenant entre autres les photographies des magistrats extraites de leurs cartes d’identité) peut être considérée comme une action disciplinaire dissimulée à l’encontre des requérants, contraire à l’article 10 de la Convention
? À cet égard, les requérants ont-ils fait l’objet d’autres représailles suite à la publication de leur manifeste
?
N
o
.
Prénom NOM