SORBALO c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

Comunicarea din 3 iulie 2019 a celei de-a doua SECȚIUNI: nr. 1210/10 Stanislav SORBALO împotriva Republicii Moldova introdusă la 29 decembrie 2009 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PUNCTUL: Restituirea unui judecător în urma unei proceduri disciplinare inițiate de președintele Consiliului Suprem al Magistraturii. În special, reclamantul susține că procedura nu a fost echitabilă, deoarece Curtea Supremă de Justiție nu se pronunță cu privire la caracterul întârziat al acțiunii (contestație) formulate de președintele Consiliului Superior al Magistraturii împotriva deciziei Consiliului de disciplină al magistraților care era în favoarea reclamantului. El se plânge apoi de lipsa de independență și de empatie a Consiliului Suprem al Magistraturii; aceasta deoarece acesta include printre membrii săi procurorul general care l-a sesizat pe președintele Consiliului Superior al magistraturii actelor comise de reclamant.

El adaugă că, în conformitate cu art. 24 din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 privind Consiliul Superior al Magistraturii, președintele Consiliului Superior al Magistraturii nu avea dreptul de a participa la deliberări pe motiv că a solicitat Consiliului de Disciplinare a Instanțelor la deschiderea procedurii disciplinare împotriva sa. Reclamantul susține că a fost victima unei încălcări a drepturilor sale garantate prin art. 6 alineatul (1) din convenție din cauza circumstanțelor menționate anterior. Au fost ascultate în mod echitabil contestațiile privind drepturile și obligațiile cu caracter civil ale reclamantului și/sau justificarea acuzației în materie penală îndreptate împotriva reclamantului, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție (Oleksandr Volkov c. Ucraina, nr. 21722/11, CEDO 2013)?

Communiquée le 3 juillet 2019

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 1210/10 Stanislav SORBALO contre la République de Moldova introduite le 29 décembre 2009

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le licenciement d’un juge à la suite d’une procédure disciplinaire initiée par le Président du Conseil supérieur de la magistrature. Le requérant allègue notamment que la procédure n’a pas été équitable car la Cour suprême de justice ne s’est pas prononcé sur le caractère tardif du recours (contestație) formé par le Président du Conseil supérieur de la magistrature contre la décision du Conseil de discipline des magistrats qui était favorable au requérant. Il se plaint ensuite du manque d’indépendance et d’impartialité du Conseil supérieur de la magistrature ; ceci parce qu’il comptait parmi ses membres le procureur général qui avait saisi le Président du Conseil supérieur de la magistrature des actes commis par le requérant.

Il ajoute que, selon l’article 24 de la loi n o 947 du 19 juillet 1996 sur le Conseil supérieur de la magistrature, le Président du Conseil supérieur de la magistrature n’avait pas le droit de participer aux délibérations au motif qu’il avait demandé au Conseil de discipline des magistrats l’ouverture de la procédure disciplinaire à son encontre. Le requérant allègue avoir été victime d’une violation de ses droits garantis par l’article 6 § 1 de la Convention en raison des circonstances susmentionnées.

QUESTION AUX PARTIES

La contestation sur les droits et obligations de caractère civil du requérant et/ou le bien-fondé de l’accusation en matière pénale dirigée contre le requérant ont-ils été entendus équitablement, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention ( Oleksandr Volkov c. Ukraine , no 21722/11, CEDH 2013) ?