KAMARINOS c. GRÈCE

Comunicat la 8 iulie 2019 Prima secțiune Cerere nr 39252/13 Charalambos KAMARINOS împotriva Greciei introdusă la 8 iunie 2013 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Charalambos Kamarinos, este un resortisant grec născut în 1950 și rezident în Atena. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Georgas, avocat care exercită în Astros. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este un medic chirurg care a lucrat la spitalul orașului d'Astros. La 7 martie 2003, una dintre pacientele sale, pe care reclamantul operează pentru o hernie abdominală, a murit la scurt timp după operație. La 4 iunie 2003, rudele decedatului au depus o plângere împotriva reclamantului, cu constituirea unei părți civile. L La 9 ianuarie 2008, reclamantul a fost trimis la Tribunalul Corecțional din Nauplie pentru a răspunde la acuzația de omor prin imprudență. : 8 aprilie 2008, din cauza absenței martorilor acuzați, 24 iunie 2008, 25 iunie 2008, din cauza sfârșitului procesului de funcționare a tribunalului, 25 noiembrie 2008, din cauza absenței părților civile, și din nou, la 10 februarie 2009, din cauza la La data de 27 octombrie 2009, reclamantul a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de doi ani cu suspendare pentru omor prin imprudență. Reclamantul a formulat un apel împotriva acestei hotărâri în fața Tribunalului de apel din Nauplie. La data de 2 noiembrie 2010 a fost amânat la 14 decembrie 2010, din cauza lipsei martorilor acuzați, apoi la 18 În ianuarie 2011, ca urmare a grevei Baroului de la Nauplie. La această ultimă dată a avut loc. Tribunalul de apel a redus sentința la doi ani de închisoare cu suspendare. La 18 februarie 2011, reclamantul s-a ocupat de casare. Curtea de Casație și-a dat hotărârea prin care a respins recursul la 17 mai 2012. Lawrence a fost certificată în conformitate cu art. 11 ianuarie 2013. Problema reprezentării reclamantului în fața instanței judecătorești din Nauplie, reclamantul a fost reprezentat de avocatul său, dl N. Georgas. La 18 ianuarie 2011, data la care a avut loc ședința în fața instanței judecătorești din Nauplie, M. N. Georgas nu putea fi prezent deoarece era spitalizat la spitalul Giorgos Gennimatas din Atena, unde suferise, la 12 ianuarie 2011, abținerea unei tumori pancreatice. Reclamantul s-a prezentat la tribunalul de apel însoțit de avocatul domnului P. Georgas, fratele avocatului spitalicesc care trebuia în mod normal să reprezinte reclamantul. Georgas a informat instanța de apel că fratele său a preluat reprezentarea reclamantului, a studiat dosarul și a avut toate documentele necesare pentru a-l apăra pe acesta din urmă, dar nu a putut să apară pentru că era bolnav și spitalizat după o intervenție chirurgicală, așa cum reiese și din certificatul medical emis de spital. Din acest motiv, el a solicitat o scurtă amânare a ședinței. Procurorul a invitat instana de apel să respingă cererea de amânare și să desemneze ca avocat al reclamantului domnul P. Gegas. Ulterior, instana de apel a respins cererea de amânare a luării în custodie. Aceasta a arătat că problema de sănătate a domnului M. N. Georgas era reală și că pârâtul avea dreptul de a-și alege avocatul [art. 6 alineatul (3) din convenție]. Cu toate acestea, a subliniat că pârâtul știa că avocatul său urma să suporte o operație în prima jumătate a lunii ianuarie 2011 și ar fi trebuit să-și încredințeze la timp apărarea unui alt avocat, având în vedere, de altfel, că aceasta urma să fie prescrisă la 7 martie 2011. N. Georgas suferea de o boală cronică a cărei terapie nu era imediată pentru ca o amânare de o lună să poată fi acordată. Președinta instanței de apel a lui M. P. Georgas dosarul cauzei, astfel încât acesta să poată lua cunoștință de acest lucru în termen de două ore, în scopul de a-l apăra pe solicitant. Cu toate acestea, la sfârșitul termenului de două ore, reclamantul s-a întors în sala de judecată fără avocat și În recursul său împotriva hotărârii de condamnare a instanței judecătorești, reclamantul invoca, printre altele, o încălcare a art. 6 alin. (3) lit. (b) și (c) din Convenție. În hotărârea sa din 17 mai 2012, Curtea de Casație a respins acest motiv ca nefondat prin faptul că, în urma respingerii cererii de amânare, recurentul a declarat că ar pleda el însuși fără a fi trimis un avocat și, prin urmare, nu a fost privat de niciunul dintre drepturile sale. Dreptul intern relevant art. 349 din Codul de procedură penală, în vigoare la momentul faptelor, dispunea de 1. Instanța, la propunerea procurorului sau chiar din oficiu, poate amâna ședința o singură dată din motive de forță majoră. El poate, de asemenea, să amâne ședința la cererea uneia dintre părți și o singură dată din motive medicale grave sau din motive de forță majoră. (2) Hotărârea de amânare a cererii uneia dintre părți dintr-un motiv care se referă fie la el însuși, fie la avocatul său nu poate depăși trei luni și este ordonată numai din motive medicale serioase care trebuie să figureze într-un certificat întocmit de o instituție spitalicească, fie din motive de forță majoră. (...) (3) Înainte de amânare, instanța este obligată să ia în considerare posibilitatea de a întrerupe în instanță pentru cel mult 15 zile (...). 7. Greva baroului constituie o cauză de forță majoră pentru amânare și nu este inclusă în restricțiile menționate anterior. GRIFS Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plânge de durata procedurii în fața instanțelor penale. Invocând art. 6 alin. (3) lit. (b) din Convenție, reclamantul se plânge că, refuzând să amâne judecata din cauza forței majore cauzate de spitalizarea avocatului său, instanța corecțională nu i-a permis să dispună de timpul și facilitățile necesare pentru pregătirea apărării sale. timpul (...) necesar pentru pregătirea apărării sale, astfel încât aceasta să fie apărată în mod eficient în timpul dezbaterilor în fața instanței judecătorești din Nauplie Durata procedurii urmate în fața instanțelor și a instanțelor penale a încălcat principiul termenului rezonabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție

Communiquée le 8 juillet 2019

PREMIÈRE SECTION

Requête n

o

39252/13

Charalambos KAMARINOS

contre la Grèce

introduite le 8 June 2013

EXPOSÉ DES FAITS

Le requérant, M. Charalambos Kamarinos, est un ressortissant grec né en 1950 et résidant à Athènes. Il est représenté devant la Cour par M

e

N.

Georgas, avocat exerçant à Astros.

Les circonstances de l’espèce

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.

Le requérant est un médecin chirurgien qui travaillait à l’hôpital de la ville d’Astros. Le 7 mars 2003, une de ses patientes, que le requérant opéra pour une hernie abdominale, décéda peu après l’opération.

Le déroulement de la procédure

Le 4 juin 2003, des proches du défunt portèrent plainte contre le requérant avec constitution de partie civile. L’instruction de l’affaire fut qualifiée de prioritaire.

Le 30 août 2005 et alors que l’instruction était en cours, le procureur chargé de l’affaire demanda la réalisation d’une expertise. L’expert fut nommé le 5 septembre 2006.

Le 9 janvier 2008, le requérant fut renvoyé devant le tribunal correctionnel de Nauplie pour répondre de l’accusation d’homicide involontaire.

L’audience, initialement fixée au 8 février 2008, fut ajournée, en raison de la fin de l’horaire de fonctionnement du tribunal, au 19 février 2008, puis, aux dates suivantes

: 8 avril 2008, en raison de l’absence des témoins à charge, 24 juin 2008, 25 juin 2008, en raison de la fin de l’horaire de fonctionnement du tribunal, 25 novembre 2008, en raison de l’absence des parties civiles, et de nouveau, aux 10 février 2009, en raison de l’indisponibilité de l’avocat des parties civiles, 18 février 2009, en raison de la fin de l’horaire de fonctionnement, du tribunal et 27 octobre 2009, en raison de l’indisponibilité du greffier.

L’arrêt fut rendu le même jour, soit le 27 octobre 2009. Le requérant fut condamné à une peine d’emprisonnement des deux ans avec sursis pour homicide involontaire.

Le requérant introduisit un appel contre ce jugement devant la cour d’appel de Nauplie.

L’audience, initialement prévue le 2 novembre 2010, fut ajournée au 14

décembre 2010, en raison de l’absence des témoins à charge, puis au 18

janvier 2011, en raison de la grève du barreau de Nauplie. L’audience eut lieu à cette dernière date. La cour d’appel réduisit la peine à deux ans d’emprisonnement avec sursis.

Le 18 février 2011, le requérant se pourvut en cassation. L’audience initialement fixée au 7 octobre 2011, fut reportée au 9 décembre 2011 en raison de l’indisponibilité des avocats des parties civiles.

La Cour de cassation rendit son arrêt par lequel elle rejeta le pourvoi le 17

mai 2012. L’arrêt fut certifié conforme le 11 janvier 2013.

La question de la représentation du requérant devant la cour d’appel

Devant le tribunal correctionnel de Nauplie, le requérant fut représenté par son avocat, M

e

N. Georgas.

Le 18 janvier 2011, date de l’audience devant la cour d’appel de Nauplie, M

e

N. Georgas ne pouvait pas être présent car il était hospitalisé à l’hôpital «

Giorgos Gennimatas

» à Athènes, où il avait subi, le 12 janvier 2011, l’ablation d’une tumeur au pancréas.

Le requérant se présenta à la cour d’appel accompagné de l’avocat M

e

P. Georgas, frère de l’avocat hospitalisé qui devait normalement représenter le requérant. M

e

P. Georgas informa la cour d’appel que son frère avait assumé la représentation du requérant, avait étudié le dossier et avait tous les documents nécessaires pour défendre ce dernier, mais ne pouvait pas comparaître car il était malade et hospitalisé après une opération chirurgicale comme cela ressortait aussi du certificat médical établi par l’hôpital. Pour cette raison, il demanda un court ajournement de l’audience.

Le procureur invita la cour d’appel à rejeter la demande d’ajournement et à désigner comme avocat du requérant M

e

P. Georgas. Par la suite, la cour d’appel rejeta la demande d’ajournement de l’audience. Elle releva que le problème de santé de M

e

N. Georgas était réel et que l’accusé avait le droit de choisir son avocat (article 6 § 3 de la Convention). Toutefois, souligna-t-elle, que l’accusé savait que son avocat allait subir une opération la première moitié de janvier 2011 et aurait dû confier à temps sa défense à un autre avocat, compte tenu d’ailleurs que l’infraction serait prescrite le 7 mars 2011. Elle souligna aussi que M

e

N. Georgas souffrait d’une maladie chronique dont la thérapie n’était pas immédiate pour qu’un ajournement d’un mois puisse être accordé.

La présidente de la cour d’appel donna alors à M

e

P. Georgas le dossier de l’affaire afin que celui-ci puisse en prendre connaissance dans un délai des deux heures afin d’assumer la défense du requérant. Toutefois, à la fin du délai des deux heures, le requérant revint dans la salle d’audience sans avocat et déclara qu’il assumait lui-même sa défense.

Dans son pourvoi contre l’arrêt de condamnation de la cour d’appel, le requérant invoquait, entre autres, une violation de l’article 6 § 3 b) et c) de la Convention.

Dans son arrêt du 17 mai 2012, la Cour de cassation rejeta ce moyen comme mal fondé en soulignant qu’à la suite du rejet de la demande d’ajournement, le requérant avait déclaré qu’il se défendrait lui-même sans l’assistance d’un avocat, et par conséquent il n’avait été privé d’aucun de ses droits.

Le droit interne pertinent

L’article 349 (ajournement d’audience) du code de procédure pénale, en vigueur à l’époque des faits, disposait

:

«

(...)

»

GRIEFS

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint de la durée de la procédure devant les juridictions pénales.

Invoquant l’article 6 § 3 b) de la Convention, le requérant se plaint qu’en refusant d’ajourner l’audience pour cause de force majeure due à l’hospitalisation de son avocat, le tribunal correctionnel ne lui a pas permis de disposer du temps et des facilités nécessaires à la préparation de sa défense.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Dans les circonstances de l’espèce, le requérant a-t-il disposé du «

temps (...) nécessaire

» à la préparation de sa défense afin qu’il soit défendu de manière efficace pendant les débats devant la cour d’appel de Nauplie

?

2.

La durée de la procédure suivie devant les instances et les juridictions pénales a-t-elle méconnu le principe du «

délai raisonnable

», garanti par l’article 6 § 1 de la Convention

?