SELÇUK v. TURKEY

Comunicat la 11 iulie 2019 SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 22803/19 Ahmet Mücahit SELÇUK împotriva Turciei depusă la 23 aprilie 2019 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la respingerea instanțelor administrative a cererii civile ale reclamantului fără a fi examinată pe fond. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că prin respingerea cauzei sale, în conformitate cu instanța internă, l-a privat de acces la o instanță. În conformitate cu art. 14 din Convenție, acesta susține că abordarea instanțelor interne în cazul său a scăzut în contrast cu jurisprudența existentă în interpretarea termenelor pentru a aduce o acțiune administrativă și, prin urmare, a fost neprevăzută în acest sens.

Reclamantul se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 13 din Convenție că, datorită modului de respingere a cererii sale individuale cu Curtea Constituțională, a fost respins un remediu intern eficace în legătură cu procedura inițială. A existat o încălcare a dreptului de acces al reclamantului la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, din cauza abordării instanțelor interne în ceea ce privește interpretarea termenelor pentru a aduce o acțiune administrativă? Este argumentul dat de Curtea Constituțională în respingerea cererii individuale ale reclamantului în ceea ce privește accesul său la plângere a instanței în legătură cu procedura inițială suficientă în sensul articolului 13 din Convenție?

Părțile sunt invitate să formuleze observații cu privire la interpretarea și aplicarea secțiunilor 7 și 11 din Codul de Procedură Administrativă.

Communicated on 11 July 2019

SECOND SECTION

Application no. 22803/19 Ahmet Mücahit SELÇUK against Turkey lodged on 23 April 2019

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the administrative courts’ rejection of the applicant’s civil claim without an examination on the merits. The applicant complains under Article 6 § 1 of the Convention that by rejecting his case as belated the domestic courts deprived him of access to a court. He submits under Article 14 of the Convention that the domestic courts’ approach in his case fell in stark contrast with the existing case-law in the interpretation of time-limits for bringing an administrative action, and was therefore unforeseeable in this regard. The applicant also complains under Article 13 of the Convention that due to the manner of rejection of his individual application with the Constitutional Court, he was denied an effective domestic remedy in connection with the original proceedings.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has there been a violation of the applicant’s right of access to a court, guaranteed by Article 6 § 1 of the Convention, on account of the approach of the domestic courts in the interpretation of time-limits for bringing an administrative action? 2. Is the reasoning given by the Constitutional Court in dismissing the applicant’s individual application concerning his access to court complaint vis-a-vis the original proceedings sufficient for the purposes of Article 13 of the Convention? The parties are requested to comment on the interpretation and application of sections 7 and 11 of the Code of Administrative Procedure.