ÇEKEREK v. TURKEY

Comunicat la 2 octombrie 2019 SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 35794/19 Eray ÇEKEREK împotriva Turciei depusă la 25 iunie 2019 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la confiscarea administrației închisorii a celor două scrisori trimise reclamantului de sora sa. Reclamantul a interzis o procedură împotriva administrației penitenciare în fața Curții Tavșinı; totuși, instanța respectivă a respins cazul reclamantului din cauza faptului că a fost depusă în afara termenului de 15 zile aplicabil. Reclamantul susține în acest sens că a primit decizia administrației închisoare la 2 februarie 2018 și a depus cererea la Curtea Tavșanı la 16 februarie 2018. El se plânge în continuare că nici instanța de recurs, nici Curtea Constituțională nu a examinat plângerile Convenției sale.

Cererea pune la punct probleme în temeiul articolelor 6, 8 și 13 din Convenție. Întrebarea părților a existat o încălcare a dreptului reclamantului de a avea acces la instanță în sensul articolului 6 § 1 din Convenție din cauza lichidării cazului reclamantului Curtea a Curții din Tavșanlı? În special, având în vedere plângerea reclamantului prezentată mai sus, abordarea instanței interne a fost, în mod evident, eronată? A existat vreo ingerință în dreptul reclamantului de a respecta corespondența sa, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? Dacă este cazul, a fost că interferența în conformitate cu legea și este necesară în temeiul articolului 8 § 2 (a se vedea, de exemplu, Argentul și alții v. Regatul Unit, hotărârea din 25 martie 1983, Serie A nr. 61, p. 32, §§ 85-105)?

Reclamantul dispune de un remediu intern eficace pentru plângerile din Convenția sa, conform articolului 13 din Convenție?

Communicated on 2 October 2019

SECOND SECTION

Application no. 35794/19 Eray ÇEKEREK against Turkey lodged on 25 June 2019

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the prison administration’s seizure of the two letters sent to the applicant by his sister. The applicant brought proceedings against the prison administration before the Tavșanlı Enforcement Court; however, that court rejected the applicant’s case on the ground that it had been lodged outside the applicable fifteen day time-limit. The applicant submits in that respect that he received the decision of the prison administration on 2 February 2018 and lodged his request with the Tavșanlı Enforcement Court on 16 February 2018. He further complains that neither the appeal court nor the Constitutional Court examined his Convention complaints. The application raises issues under Articles 6, 8 and 13 of the Convention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has there been a violation of the applicant’s right of access to court within the meaning of Article 6 § 1 of the Convention on account of the Tavșanlı Enforcement Court’s dismissal of the applicant’s case? In particular, given the applicant’s complaint set out above, was the domestic court’s approach manifestly erroneous? 2. Has there been an interference with the applicant’s right to respect for his correspondence, within the meaning of Article 8 § 1 of the Convention? If so, was that interference in accordance with the law and necessary in terms of Article 8 § 2 (see, for example, Silver and Others v. the United Kingdom, judgment of 25 March 1983, Series A no. 61, p. 32, §§ 85-105)? 3. Did the applicant have at his disposal an effective domestic remedy for his Convention complaints, as required by Article 13 of the Convention?