CASE OF AROUTSIDIS v. GREECE

AROUTSIDIS vs. GRECE (Doc. nr. 47604/13) JUGEMENT Această versiune a fost rectificată la 15 iulie 2025 în conformitate cu art. 81 din Regulamentul de judecată. STRASBOURG 20 mai 2025 Aceasta hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Aroutsidis v. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), în calitate de comitet compus din: Peeter Roosma , Președintele Ioannis Ktistakis, LÄtif Hüseynov , judecători și Olga Chernishov , grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere: cererea (nu. 47604/13) împotriva Republicii Elene depusă în fața Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 18 iulie 2013 de un național grec, dl Nikolaos Aroutidis („reclamantul”), care s-a născut în 1965, locuiește în Xanthi și a fost reprezentat de dl S. Ganias, un avocat practicant în Xanthi; hotărârea de a anunța plângerea referitoare la art. 6 § 2 din Convenție guvernului grec („Guvernul”), reprezentată de agentul lor, dna N. Marioli, președinte la Consiliul juridic de stat, și de delegații agentului acestora, dl K. Georgiadis, dna S. Charitaki, consilieri juridici la Consiliul juridic de stat și dna Z. Chatzipavlou, reprezentant juridic la Consiliul juridic de stat. Observațiile părților; decizia din 10 ianuarie 2023 de a respinge declarația unilaterală prezentată de Guvern; după deliberarea în particular la 29 aprilie 2025, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: Cazul se referă la plângerea reclamantului în temeiul articolului 6 § 2 din Convenție, potrivit căreia presupunerea de nevinovăție care rezultă din achitarea sa penală în ceea ce privește facturarea falsă nu a fost respectată în procedurile administrative ulterioare. În urma unui audit, reclamantul s-a constatat că a primit și a înregistrat în cartea sa contabilă mai multe documente false (facturi și note de expediere referitoare la achiziționarea de combustibil pentru transport și de ulei mineral) în vederea evadării impozitelor. Oficiul fiscal competent al Xanthi a impus reclamantului plata amenzilor administrative echivalente cu impozitele de trei ori care au evadat reclamantul în conformitate cu art. 6 § 1 din Legea nr. 2523/1997. Prin hotărârile nr. 35/11-2-2004 și 37/11-2-2004, reclamantul a fost ordonat să plătească o amendă de 13,882,50 euro (EUR) pentru anul fiscal 2001 și 16,617,81 EUR pentru anul fiscal 2002. Reclamantul a depus două recurgeri („la προפ υש”.) împotriva deciziilor menționate de autoritățile fiscale în fața instanțelor administrative interne. Între timp, procurorul public de la Tribunalul Xanthi a inițiat proceduri penale împotriva reclamantului de evaziune fiscală care constă în primirea și înregistrarea documentelor false în conformitate cu art. 19 §§ 1, 4 din Legea nr. 2523/1997. Hotărârea nr. 64/2008 din 15 ianuarie 2008, Curtea penală Xanthi, de trei membri, a constatat că documentele nu au fost false și au achitat reclamantul acuzației de evaziune fiscală. În cazul în care nu a fost interzis niciun recurs împotriva acesteia. Prin urmare, hotărârea achitării a devenit irevocabilă. Prin hotărâri nr. 81/2008 și 82/2008, depusă la 29 aprilie 2008, Tribunalul Administrativ de Primă Instanță a confirmat că documentele au fost false și au respins recurgerile reclamantului. Reclamantul a apelat împotriva hotărârilor menționate anterior. Invocând art. 6 § 2 din Convenție, el s-a bazat pe hotărârea achitării sale și a prezentat o copie a acestuia. Prin hotărâri irevocabile nr. 174/2012 și 175/2012 depuse la 9 mai 2012, Curtea de Apel a respins apelurile. În special în ceea ce privește achitarea penală a reclamantului, Curtea de Apel a considerat că art. 6 § 2 din Convenția nu era aplicabilă în cazul în cauză, din motivul că aplicarea sa ar contrazice autonomia procedurilor administrative din cauza procedurilor penale, care este prevăzută la articolele 94 § 1 și 96 § 1 din Constituție. Deciziile nu au fost supuse unui recurs asupra punctelor de drept. Articolele relevante ale Constituției Grece se citesc după cum urmează: art. 94 „1. Curtea Administrativă Supremă și instanțele administrative ordinare au competența în materie de litigii administrative, astfel cum sunt specificate de lege, fără a aduce atingere competenței Curții de Audit.” art. 96 „1. Pedeapsa infracțiunilor și adoptarea tuturor măsurilor prevăzute de legile penale aparțin jurisdicției penale obișnuite.” Legea nr. 2523/1997 (Sancțiuni administrative-criminale în legislația fiscală) Articolele relevante ale Legii nr. 2523/1997 se citesc după cum urmează: art. 6 Amendă TVA pentru documente fiscale falsificate, falsificate sau false „1. În cazul TVA, atunci când se dovedește după un audit că persoana impozabilă, ca beneficiarul unui document fals de impozitare sau un document falsificat de el sau de alții pe documentul său în numele acestuia, a dedus impozitul pe intrare sau a primit o restituire fiscală, în conformitate cu dispozițiile privind TVA sau, în calitate de emitent, nu a remis impozitul pe baza documentelor fiscale falsificate, false sau falsificate, se impune o amendă specială de trei ori egală cu valoarea impozitelor deținute sau restituiri sau nereturnate, indiferent dacă nici un impozit nu este în cele din urmă datorată.” art. 19 Infracția de evaziune fiscală pentru eliberarea sau primirea de documente fiscale falsificate, falsificate sau false „1. Oricine emite documente fiscale falsificate sau false, precum și oricine primește documente fiscale false sau falsifica aceste documente, indiferent dacă el evadă sau nu plata fiscală, este pedepsit cu închisoarea de cel puțin trei (3) luni. În special, oricine emite sau primește documente fiscale false pentru o întreagă tranzacție inexistentă sau parte din aceaceasta este pedepsită cu: (a) închiderea de cel puțin un (1) an în cazul în care valoarea totală a documentelor fiscale false depășește o sumă de trei mii de euro (3,000 EUR); și (b) închiderea de până la zece (10) ani în cazul în care suma de mai sus depășește o sută cincizeci de mii de euro (150.000 EUR). ... 4. Un document fals este un document emis pentru o tranzacție care nu există în întregime sau în parte sau pentru o tranzacție efectuată de persoane altele decât cele indicate pe document...” EVALUAREA TRIBUNALULUI Respectând articolele 6 § 1 și 6 § 2 din Convenție, reclamantul se plânge că presupunerea de nevinovăție care rezultă din achitarea sa penală nu a fost respectată în procedura administrativă ulterioară. Curtea reiterează că este comandant al caracterizării care trebuie acordată în drept faptelor cauzei (a se vedea Molla Sali c. Grecia [GC], nr. 20452/14, § 85, 19 Decembrie 2018). Consideră că acuzațiile reclamantului ar trebui examinate numai în conformitate cu art. 6 § 2 din Convenție. 10. Guvernul nu a prezentat observații cu privire la admisibilitatea și meritul cazului. 11. Principiile generale privind aplicabilitatea articolului 6 § 2 în procedurile care urmează încheierea procedurii penale sunt stabilite în hotărârile Curții. Allen c. Regatul Unit [GC] (n. 25424/09, § 92-105, CEDH 2013) și Nealon și Hallam c. Regatul Unit [GC] (n. 32483/19 și 35049/19, §§ 120-25, 11 iunie 2024). 12. În acest caz, în cadrul procedurii administrative ulterioare, Komotini [2] Curtea Administrativă de Apel a fost obligată să evalueze și să efectueze o evaluare a participării reclamantului la toate evenimentele care au dus la acuzarea penală, și anume primirea și înregistrarea documentelor false (a se vedea Allen , citat mai sus, § 104). Curtea Administrativă de Apel a fost legată de procedurile penale care s-au încheiat cu achitarea reclamantului prin hotărârea nr. 64/2008 a Curții Penale de trei membri Xanthi. Prin urmare, art. 6 § 2 se aplică. 13. Curtea constată că această plângere nu este, vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție sau inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. 14. În ceea ce privește fondul, Curtea reiterează că, în cazul în care procedurile penale se încheie cu achiziție sau cu o discontinuitate, „semnificația de nevinovăție presupune că lipsa condamnării penale a unei persoane este menținută în orice alte proceduri de natură” și, de asemenea, că „partea operativă a hotărârii achitării trebuie respectată de orice autoritate care se referă direct sau indirect la responsabilitatea penală a părții interesate” (a se vedea Allen , § 102, și Nealon și Hallam , § 106, ambele citate mai sus, cu referințe în acest sens. 15. În acest caz, Curtea remarcă că Komotini [4] Curtea Administrativă de Apel a evaluat circumstanțele cauzei și a concluzionat că documentele primite și înregistrate de reclamant au fost false, în contravenție cu concluzia achiziționată de Curtea Penală Xanthi de trei membri (a se vedea alineatele (4) și (5) mai sus). Prin urmare, aceasta a susținut amenzile administrative impuse. În ceea ce privește plângerea reclamantului în temeiul articolului 6 § 2 din Convenție, acesta a refuzat să ia în considerare hotărârea achitată a Tribunalului penal Xanthi din 15 ianuarie 2008, declarând că art. 6 § 2 din Convenție nu era aplicabil. 16. Curtea Administrativă de Apel concluzia conform căreia reclamantul a primit și a înregistrat documente false imputate răspundere penală reclamantului, în lipsa hotărârii de achitare în ceea ce privește aceleași fapte (a se vedea mutatis mutandis Melo Tadeu c. Portugalia , nr. 27785/10, § 66, 23 octombrie 2014). 17. Prin urmare, Curtea consideră că dreptul reclamantului de a fi presupus nevinovat nu a fost respectat; prin urmare, s-a constatat o încălcare a articolului 6 § 2 din Convenție. 19. Guvernul grec a susținut că creanțele pentru prejudiciu material nu sunt legate de cauzalitate cu presupusele încălcări și că, în orice caz, reclamantul a plătit până acum doar o mică parte din amenzile impuse, și anume 4,164,75 EUR pentru amendă impusă prin decizia nr. 35/11-2-2004 și EUR 2.549,68 pentru amendă impusă prin decizia nr. 37/11-2-2004, adică o sumă totală de 6.714.43 EUR. În plus, au susținut că, în cazul în care Curtea constată o încălcare, legislația națională prevede redeschiderea procedurilor în fața instanțelor interne [6]. În cele din urmă, au susținut că, în cazul în care Curtea a susținut că o sumă ar trebui atribuită reclamantului, suma solicitată a fost excesivă. 20. Curtea ia act de faptul că va fi deschis reclamantului să solicite redeschiderea procedurii în instanța internă [7] și să solicite anularea amenzilor administrative impuse (a se vedea, pentru o descriere a procedurii relevante, Aggloupas c. Grecia (dec.) [Comitet], nr. 28616/17, § 7, 23 mai 2023). Reclamarea reclamantului pentru prejudiciu material trebuie, prin urmare, respinsă. 21. Hotărârea echivalentului, Curtea atribuie reclamantului 6000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale, plus orice impozit care poate fi imputabil. 22. Reclamantul nu a formulat reclamație în ceea ce privește costurile și cheltuielile și, prin urmare, Curtea nu promite nicio atribuire în acest sens. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declara cererea admisibilă; susține că a existat o încălcare a articolului 6 § 2 din Convenție; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, 6.000 EUR (sex mii de euro), plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciile morale; (b) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare, dobânzile simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamantului pentru satisfacție echitabilă. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 20 mai 2025, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Olga Chernishova Peeter Roosma Președintele adjunct al grefierului Roosma [1] Rectificat la 15 iulie 2025: „Xanthi” a fost înlocuit cu „Komotini”. [2] Rectificat la 15 iulie 2025: „Xanthi” a fost înlocuit cu „Komotini”. [3] Rectificat la 15 iulie 2025: „Xanthi” a fost înlocuit cu „Komotini”. [4] Rectificat la 15 iulie 2025: „Xanthi” a fost înlocuit cu „Komotini”. [5] Rectificat la 15 iulie 2025: „Xanthi” a fost înlocuit cu „Komotini”. [6] Rectificat la 15 iulie 2025: „Curtea Administrativă Supremă” a fost înlocuit cu „curtea internă”. [7] Rectificat la 15 iulie 2025: „Curtea Administrativă Supremă” a fost înlocuit cu „curtea internă”.

THIRD SECTION

CASE OF AROUTSIDIS v. GREECE

(Application no. 47604/13)

JUDGMENT

This version was rectified on 15 July 2025

under Rule 81 of the Rules of Court.

STRASBOURG

20 May 2025

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Aroutsidis v. Greece,

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of:

Peeter Roosma

, President

,

Ioannis Ktistakis,

Lətif Hüseynov

, judges

,

and Olga Chernishova,

Deputy Section Registrar,

Having regard to:

the application (no.

47604/13) against the Hellenic Republic lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 18 July 2013 by a Greek national, Mr Nikolaos Aroutsidis (“the applicant”), who was born in 1965, lives in Xanthi and was represented by Mr S. Ganias, a lawyer practising in Xanthi;

the decision to give notice of the complaint concerning Article 6 § 2 of the Convention to the Greek Government (“the Government”), represented by their Agent, Ms N. Marioli, President at the State Legal Council, and their Agent’s delegates, Mr K. Georgiadis, Ms S.

Charitaki, Legal Counsellors at the State Legal Council and Ms Z. Chatzipavlou, Legal Representative at the State Legal Council.

the parties’ observations;

the decision of 10 January 2023 to reject the unilateral declaration presented by the Government;

Having deliberated in private on 29 April 2025,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

SUBJECT MATTER OF THE CASE

THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

1.

The case concerns the applicant’s complaint under Article 6 § 2 of the Convention that the presumption of innocence stemming from his criminal acquittal in respect of false invoicing was not respected in subsequent administrative proceedings.

2.

Following an audit, the applicant was found to have received and registered in his accounting book several false documents (invoices and dispatch notes relating to the purchase of transport fuel and mineral oil) with a view to evading tax. The competent tax office of Xanthi imposed on the applicant the payment of administrative fines equivalent to three times the taxes the applicant had evaded in accordance with Article 6 § 1 of Law

no.

2523/1997. By decisions nos. 35/11-2-2004 and 37/11-2-2004, the applicant was ordered to pay a fine of 13.882,50 euros (EUR) for the 2001 tax year and EUR 16.617,81 for the 2002 tax year. The applicant lodged two recourses (“

προσφυγή

”) against the aforementioned decisions of the tax authorities before the domestic administrative courts.

3.

In the meantime, the public prosecutor at the Xanthi Court of First Instance initiated criminal proceedings against the applicant for tax evasion consisting of receiving and registering false documents in accordance with Article

19 §§ 1, 4 of Law no. 2523/1997.

4

.

Βy judgment no. 64/2008 of 15 January 2008 the three-member Xanthi Criminal Court found that the documents were not false and acquitted the applicant of the charge of tax evasion. It appears from the case file that no appeal was lodged against it. Therefore, the acquittal decision became irrevocable.

5

.

By judgments nos. 81/2008 and 82/2008, delivered on 29 April 2008, the Komotini Administrative Court of First Instance confirmed that the documents were false and dismissed the applicant’s recourses. The applicant appealed against the aforementioned judgments. Invoking Article 6 § 2 of the Convention, he relied upon his acquittal judgment and submitted a copy of it. By irrevocable judgments nos. 174/2012 and 175/2012 delivered on 9

May 2012, the Komotini

[1]

Administrative Court of Appeal dismissed the appeals. In particular, as regards the applicant’s criminal acquittal, the Court of Appeal held that Article 6 §

2 of the Convention was not applicable in the present case on the grounds that its application would contradict the autonomy of administrative proceedings from criminal proceedings, which was provided for in Articles 94 § 1 and 96 § 1 of the Constitution. The decisions were not subject to an appeal on points of law.

RELEVANT DOMESTIC LAW

Constitution

6.

The relevant Articles of the Greek Constitution read as follows:

Article 94

“1. The Supreme Administrative Court and ordinary administrative courts shall have jurisdiction on administrative disputes, as specified by law, without prejudice to the competence of the Court of Audit.”

Article 96

“1. The punishment of crimes and the adoption of all measures provided by criminal laws belong to the jurisdiction of ordinary criminal courts.”

Law no. 2523/1997 (Administrative-Criminal sanctions in tax legislation)

7.

The relevant Articles of Law no. 2523/1997 read as follows:

Article 6

VAT fines for forged, falsified or false tax documents

“1. In the case of VAT, when it is proven after an audit that the taxable person, as the recipient of a false tax document or a document falsified by him

or by others on his

behalf, has deducted input tax or received a tax refund, in accordance with the provisions on VAT, or, as the issuer, did not remit tax on the basis of forged, false or falsified tax documents, a special fine equal to three times the amount of tax forfeited or refunded or not repaid shall be imposed, irrespective of whether no tax is ultimately due.”

Article 19

Tax evasion offence for issuing or receiving forged,

falsified or false tax documents

“1. Whoever issues forged or false tax documents, as well as whoever receives false tax documents or falsifies such documents, whether or not he

evades tax payment, shall be punishable with imprisonment of at least three (3) months. Specifically, whoever issues or receives false tax documents for an entire non-existent transaction or part thereof shall be punishable with: (a) imprisonment of at least one (1) year where the total value of the false tax documents exceeds an amount of three thousand euros (€3,000); and (b) imprisonment of up to ten (10) years where the above amount exceeds one hundred and fifty thousand euros (EUR 150,000).

...

THE COURT’S ASSESSMENT

8.

Relying on Articles 6 § 1 and 6 § 2 of the Convention, the applicant complained that

the presumption of innocence stemming from his criminal acquittal was not respected in the subsequent administrative proceedings.

9.

The Court reiterates that it is master of the characterisation to be given in law to the facts of the case (

see

Molla Sali v. Greece

[GC], no. 20452/14, §

85, 19

December 2018). It considers that the applicant’s allegations should be examined solely under Article 6 § 2 of the Convention.

10.

The Government did not submit observations on the admissibility and merits of the case.

11.

The

general principles concerning the applicability of Article 6

Allen v. the United Kingdom

[GC] (no. 25424/09, §§

92-105, ECHR 2013) and

Nealon and Hallam v. the United Kingdom

[GC] (nos. 32483/19 and 35049/19, §§ 120-25, 11 June 2024).

12.

In the present case, in the subsequent administrative proceedings, the Komotini

[2]

Administrative Court of Appeal was required to assess and proceeded to an assessment of the applicant’s participation in all of the events leading to the criminal charge, namely the receipt and registration of false documents (see

Allen

, cited above, § 104). It follows that the administrative proceedings before the Komotini

[3]

Administrative Court of Appeal were linked to the criminal proceedings which had ended with the applicant’s acquittal by judgment no.

64/2008 of the three-member Xanthi Criminal Court. Article 6 § 2 is therefore applicable.

13.

The Court notes that this complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention or inadmissible on any other grounds. It must therefore be declared admissible.

14.

Turning to the merits, the Court reiterates that, where criminal proceedings end with acquittal or a discontinuance, “the presumption of innocence requires that the lack of a person’s criminal conviction be preserved in any other proceedings of whatever nature” and also that “the operative part of an acquittal judgment must be respected by any authority referring directly or indirectly to the criminal responsibility of the interested party” (see

Allen

, § 102, and

Nealon and Hallam

, § 106, both cited above, with references therein).

15.

In the present case, the Court notes that the Komotini

[4]

Administrative Court of Appeal assessed the circumstances of the case and concluded that the documents received and registered by the applicant were false, contrary to the conclusion reached by the three-member Xanthi Criminal Court (see paragraphs 4 and 5 above). Accordingly, it upheld the administrative fines imposed. With regard to the applicant’s complaint under Article 6 § 2 of the Convention, it refused to take into account the three-member Xanthi Criminal Court’s acquittal judgment of 15

January 2008, holding that Article 6 § 2 of the Convention was not applicable.

16.

The Court finds that the Komotini

[5]

Administrative Court of Appeal’s conclusion according to which the applicant received and registered false documents imputed criminal liability to the applicant, in disregard of the valid acquittal judgment in respect of the same facts (see,

mutatis mutandis

,

Melo

Tadeu v. Portugal

, no. 27785/10, § 66, 23 October 2014).

17.

Accordingly, the Court holds that the applicant’s right to be presumed innocent was not respected. There has therefore been a violation of Article

6 §

2 of the Convention.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

18.

Τhe applicant claimed 30,500.31 euros (EUR) in respect of pecuniary damage on account of the imposition of administrative fines. He also claimed EUR

30,000 in respect of non-pecuniary damage.

19.

The Greek Government argued that the claims for pecuniary damage were not causally linked with the alleged violations and that, in any case, the applicant had so far paid only a small part of the fines imposed, namely EUR

4.164,75 for the fine imposed by decision no. 35/11-2-2004 and EUR

2.549,68 for the fine imposed by decision no. 37/11-2-2004, that is a total amount of EUR 6,714.43. They further contended that, should the Court find a violation, national legislation provides for the reopening of proceedings before the domestic courts

[6]

. Finally, they claimed that if the Court held

that an amount should be awarded to the applicant, the amount requested was excessive.

20.

The Court takes note of the fact that it will be open to the applicant to apply for the reopening of the proceedings in the domestic courts

[7]

and request the cancellation of the administrative fines imposed (see, for a description of the relevant procedure,

Aggloupas v. Greece

(dec.) [Committee], no.

28616/17, § 7, 23 May 2023). The applicant’s claim for pecuniary damage must therefore be dismissed.

21.

Ruling in equity, the Court awards the applicant EUR 6,000 in respect of non

‑

pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable.

22.

The applicant made no claim in respect of costs and expenses and, therefore, the Court makes no award in this regard.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Declares

the application admissible;

Holds

that there has been a violation of Article 6 § 2 of the Convention;

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant, within three months, EUR 6,000 (six thousand euros), plus any tax that may be chargeable, in respect of non-pecuniary damage;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement, simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

Dismisses

the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 20 May 2025, pursuant to Rule

77

§§

2 and 3 of the Rules of Court.

Olga Chernishova

Peeter Roosma

Deputy Registrar

President

[1]

Rectified on 15 July 2025: ”Xanthi” has been replaced by “Komotini”.

[2]

Rectified on 15 July 2025: ”Xanthi” has been replaced by “Komotini”.

[3]

Rectified on 15 July 2025: ”Xanthi” has been replaced by “Komotini”.

[4]

Rectified on 15 July 2025: ”Xanthi” has been replaced by “Komotini”.

[5]

Rectified on 15 July 2025: ”Xanthi” has been replaced by “Komotini”.

[6]

Rectified on 15 July 2025: ”Supreme Administrative Court” has been replaced by ”domestic courts”.

[7]

Rectified on 15 July 2025: ”Supreme Administrative Court” has been replaced by ”domestic courts”.