SEBBAR c. BELGIQUE

Comunicat la 27 august 2019 SECȚIUNEA a patra Cerere nr. 46540/15 Fouzia SEBBAR împotriva Belgiei introdusă la 14 septembrie 2015 Cererea se referă la respingerea de către Curte a celui de-al doilea motiv prezentat de recurentă în susținerea recursului său în casare pe motiv că nu a invocat art. 1498 din Codul judiciar printre dispozițiile a căror încălcare a fost invocată. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție (dreptul de acces la o instanță), recurenta susține că Curtea de Casație a dat dovadă de o declarație excesivă prin declararea celui de-al doilea motiv inadmisibil. Aceasta susține că nu a fost nici indispensabil, nici necesar să se stabilească în mod oficial art. 1498 din Codul judiciar din moment ce această dispoziție nu făcea decât să repete articolele 1395 și 1396 din Codul judiciar care fuseseră invocate de recurentă și, în plus, că motivul său critica în mod precis și expres competența instanței sesizate în cadrul dificultăților de executare, ceea ce era suficient pentru a permite Curții de Casație să își exercite controlul legal. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE Respingerea de către Curtea de Casație a celui de al doilea motiv prezentat de recurentă în susținerea recursului său în casare a adus atingere dreptului său de a acorda un acces la o instanță în sensul articolului Õ 1 din Convenție ( RTBF c. Belgia, nr. 50084/06, §§ 69-75, CEDH 2011 (extracturi))

Communiquée le 27 août 2019

QUATRIÈME SECTION

Requête n

o

46540/15

Fouzia SEBBAR

contre la Belgique

introduite le 14 septembre 2015

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le rejet par la Cour de cassation du deuxième moyen présenté par la requérante à l’appui de son pourvoi en cassation au motif qu’elle n’avait pas invoqué l’article 1498 du code judiciaire parmi les dispositions dont la violation était alléguée.

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention (droit d’accès à un tribunal), la requérante soutient que la Cour de cassation a fait preuve d’un formalisme excessif en déclarant son deuxième moyen irrecevable. Elle fait valoir qu’il n’était ni indispensable ni nécessaire d’invoquer formellement l’article 1498 du code judiciaire dès lors que cette disposition ne faisait que réitérer les articles 1395 et 1396 du code judiciaire qui avaient été invoqués par la requérante et, de surcroît, que son moyen critiquait de manière précise et expresse la compétence du juge des saisies dans le cadre des difficultés d’exécution, ce qui était suffisant pour permettre à la Cour de cassation d’exercer son contrôle de légalité.

QUESTION AUX PARTIES

Le rejet par la Cour de cassation du deuxième moyen présenté par la requérante à l’appui de son pourvoi en cassation a-t-il porté atteinte à son droit d’accès à un tribunal au sens de l’article

6

RTBF

c. Belgique

, n

o

50084/06, §§ 69-75, CEDH 2011 (extraits))

?