GVG-COM S.R.L. ET ANDRONIC c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

Comunicat la 28 august 2019 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 30061/13 GVG-COM S.R.L. și Grigorie ANDRONIC împotriva Republicii Moldova introdusă la 8 aprilie 2013 PORTOFOLE Cererea se referă la controlul legalității hotărârilor pronunțate de autoritățile vamale conform căruia societatea reclamantă a fost obligată să plătească mai multe amenzi pentru o sumă totală de 2 520 000 MDL lei moldovenes (MDL) (164 602,60 EUR) la cursul de schimb la data la momentul respectiv) pe motiv că nu ar fi respectat procedura de vămuire a mărfurilor la import. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, societatea reclamantă susține că intervenția nu a fost prevăzută de lege și că autoritățile vamale au considerat timp de doi ani că procedura de vămuire a fost respectată. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamanta se plânge de o motivație insuficientă a deciziilor pronunțate de instanțele interne și de o încălcare a principiului securității juridice. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Procedura în fața instanțelor naționale a fost echitabilă? A fost tribunalele interne suficient de motivate pentru deciziile lor, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Hotărârea Lebedinschi c. Republica Moldova, nr 4171/11, § 34, 16 iunie 2015 A existat o interferență în dreptul societății reclamante de a-și respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul nr? În cazul în care această interferență implică aplicarea unei legi considerate necesare pentru a asigura plata amenzilor? În special, această interferență a impus reclamantului o sarcină excesivă (a se vedea Hotărârea Imobiliare Saffi c. Italia, [GC], n 22774/93, CEDO 1999-V, 28.7.1999, § 59)

Communiquée le 28 août 2019

DEUXIÈME SECTION

Requête n

o

30061/13

GVG-COM S.R.L. et Grigorie ANDRONIC

contre la République de Moldova

introduite le 8 avril 2013

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le contrôle de la légalité des décisions rendues par les autorités douanières selon lesquelles la société requérante a été obligée de payer plusieurs amendes d’un montant total de 2

520

000 MDL lei moldaves (MDL) (164

602,60 euros (EUR) au taux de change de l’époque) au motif qu’elle n’aurait pas respecté la procédure de dédouanement des marchandises à l’importation.

Invoquant l’article 1 du Protocole n

o

1, la société requérante allègue que l’ingérence n’était pas prévue par la loi et que les autorités douanières ont considéré pendant deux ans que la procédure de dédouanement avait été respectée.

Invoquant l’article 6 §

1 de la Convention, la requérante se plaint d’une motivation insuffisante des décisions rendues par les tribunaux internes et d’une violation du principe de sécurité juridique.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

La procédure devant les juridictions nationales a-t-elle été équitable

? Est-ce que les tribunaux internes ont suffisamment motivé leurs décisions, comme l’exige l’article

6 §

1 de la Convention (voir l’arrêt

Lebedinschi c.

République de Moldova

, n

o

41971/11, § 34, 16 juin 2015

?

2.

Y a-t-il eu une ingérence dans le droit de la société requérante au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n

o

1

? Dans l’affirmative, cette ingérence procédait-elle de l’application d’une loi jugée nécessaire pour assurer le paiement des amendes

? En particulier, cette ingérence a-t-elle imposé au requérant une charge excessive (voir l’arrêt

Immobiliare Saffi c.

Italie

, [GC], n

o

22774/93, CEDH 1999-V, 28.7.1999, §

59)

?