CtEDO 10.09.2019 Auto

REȘELIAN c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

RESPONDENT
MDA
HOTĂRÂRE
10.09.2019
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
REȘELIAN c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (CtEDO, 2019)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 14896/07 Oleg REȘELIAN împotriva Republicii Moldova Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 10 septembrie 2019 într-un comitet compus din Egidijus Kūris, președinte, Valeriu Grițco, Darian Pavli, judecători, și din Hasan Bak Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de către reclamant, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurentul, dl Oleg Reșelian, este un resortisant moldovean născut în 1963 și rezident în Chișinău. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Ciolacu, rezident în Chișinău. În perioada septembrie 1984-decembrie 2000, reclamantul a fost căsătorit cu G.R. La 2 octombrie 1998, reclamantul a vândut un apartament în Chișinău. La 21 octombrie 1998, G.R. a cumpărat un alt apartament ( La 17 mai 2004, reclamantul a inițiat o acțiune împotriva G.R. de comun acord cu cel de-al doilea apartament pe care l-a considerat coproprietar. Printre altele, a susținut că suma obținută ca urmare a vânzării primului apartament fusese utilizată pentru cumpărarea celui de-al doilea apartament. Prin hotărârea din 23 martie 2006, Tribunalul din Botanica a respins acțiunea ca nefondată. El a reamintit că, în conformitate cu dispozițiile aplicabile în speță și practica judiciară în acest domeniu, regimul comunității bunurilor încetase din momentul în care relațiile familiale dintre soți se încheiaseră efectiv. El a menționat că legăturile de căsătorie dintre reclamant și G.R. fuseseră rupte în 1996. El a dorit să dovedească acest lucru declarațiile reclamantului făcute în cadrul procedurii judiciare de divorț. Tribunalul a hotărât, de asemenea, că nu i s-a prezentat nicio dovadă care să susțină pretențiile reclamantului potrivit căreia regimul comunității de bunuri era aplicabil celui de-al doilea apartament. La recursul ulterior al reclamantului, această hotărâre a fost confirmată de Curtea din Chișinău, la 3 mai 2006 și de Curtea Supremă de Justiție, la 11 octombrie 2006. Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt proprietatea lor comună indivizibilă. (...) 11. Extragerile relevante în speță din decizia explicativă nr. 10 din Adunarea Plenară a Curții Supreme de Justiție din 15 noiembrie 1993 se citesc după cum urmează: [...] proprietatea comună a soților [ceas] în momentul în care soții pun într-adevăr capăt raporturilor familiale și gestionării comune a căminului, cu condiția ca aceștia să nu fi dobândit, după acest moment, o altă proprietate cu mijloace comune. (...) GRIFS 12. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plânge că hotărârile judecătorești pronunțate în cauza sa civilă nu au fost suficient de motivate. 13. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, declară, de asemenea, că respingerea de către instanțele interne a acțiunii sale civile a adus atingere dreptului său la respectarea proprietăților sale. Cu privire la motivul întemeiat pe art. 6 alin. (1) din Convenție14, reclamantul susține că instanțele naționale care au avut de-a face cu acțiunea sa civilă nu au răspuns la mijloacele care ar fi fost decisive pentru rezolvarea cazului. El susține că instanțele naționale au ignorat dovezi importante, inclusiv faptul că primul apartament a fost vândut cu câteva zile înainte de cumpărarea celui de-al doilea, care ar confirma că al doilea bun a fost achiziționat de el și fosta sa soție, cu bani comuni. 15. Guvernul contestă această teză. Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale constante, instanțele interne trebuie să-și motiveze deciziile (a se vedea, de exemplu, Van de Hurk c. Țările de Jos, 19 aprilie 1994, § 61, seria A n 288). Domeniul de aplicare al obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie să se analizeze în lumina circumstanțelor fiecărei specii (Ruiz Torija c. Spania, 9 decembrie 1994, § 29, seria A n 303 A).În cazul în care art. 6 alineatul (1) din Convenție nu poate fi înțeles ca impunând tribunale de la da' să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument invocat, decizia trebuie totuși să reiasă că aspectele esențiale ale cauzei au fost abordate (Taxquet c. Belgia [GC], n 926/05, § 91, CEDH 2010 17. În speță, Curtea constată că instanțele naționale au amintit regula relevantă, în opinia lor, pentru a soluționa litigiul și că, în aplicarea acestei norme, au considerat că reclamantul nu a reușit să își susțină pretențiile (punctele 8 și 9 de mai sus). Acestea au considerat, printre altele, că nu au furnizat dovezi care să confirme că cel de-al doilea apartament era supus regimului comunității de bunuri. În ceea ce privește tăcerea instanțelor interne în raport cu anumite argumente ale reclamantului, printre care și cele referitoare la utilizarea În lumina celor de mai sus, Comisia consideră că instanțele naționale au răspuns la întrebările esențiale ridicate de prezenta cauză (a se vedea, a contrario Lebedinschi c. Republica Moldova, nr. 4171/11, § 35, 16 iunie 2015). Curtea amintește, de asemenea, că nu îi revine sarcina de a cunoaște erori de fapt sau de drept pretins comise de o instanță internă, cu excepția cazului în care și în măsura în care acestea ar fi putut aduce atingere drepturilor și libertăților protejate prin convenție, ci de a verifica dacă o procedură avută în vedere în ansamblul său, inclusiv modul de prezentare a mijloacelor de probă, a avut un caracter echitabil (a se vedea, de exemplu, Lhermitte c. Belgia [GC], n 34238/09, § 83, CEDO 2016. În prezenta cauză, Comisia constată că nimic din dosar nu sugerează că instanțele moldovenești au apreciat în mod arbitrar sau în mod vădit nerațional elementele care le-au fost prezentate. Având în vedere circumstanțele cauzei și documentele de care dispune, Curtea nu poate, în special, să afirme că concluzia instanțelor naționale potrivit căreia reclamantul nu și-a exprimat pretențiile este în favoarea criticii cu privire la garanțiile care decurg din art. 6 alineatul (1) din convenție și, prin urmare, consideră că procedura a fost echitabilă în cazul de față. 20. În consecință, este în mod evident greșit întemeiat și trebuie respins, în conformitate cu art. 35 alin. (3) și (4) din Convenție. Pe Ö Õ art. 1 din Protocolul nr 1 la Convenție 21. Reclamantul susține că a fost privat de proprietatea sa, încălcând garanțiile oferite de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. 22. Guvernanța susține că nu a fost ingerie în drepturile reclamantului garantate prin acest articol. 23. Curtea observă d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Convenția impune statului să ia măsurile necesare pentru protecția dreptului la respectarea bunurilor, chiar și atunci când sunt implicate litigii între persoane fizice sau societăți private, iar acest lucru implică, în special, pentru statul membru în care se află obligația de a prevedea o procedură judiciară care să cuprindă garanțiile procedurale necesare și care să permită instanțelor naționale să soluționeze în mod eficient și echitabil orice eventual litigiu între particulari ( Sovtransavto Holding c. Ucraina, n 48553/99, § 96, CEDO 2002 VII, Anheuser-Busch Inc. c. Portugalia [GC], n 73049/01, § 83, CEDO 2007 I și Kotov c. Rusia [GC], n 54522/00, § 112 și 114, 3 aprilie 2012 24. În această privință, Curtea constată că procedura inițiată de reclamant este contestată în fața a trei instanțe succesive și că, în special, a avut posibilitatea de a prezenta mijloacele de probă pe care le consideră necesare pentru a-și proteja interesele. În opinia Curții, acest lucru demonstrează că garanțiile procedurale au fost respectate. În plus, Curtea își reiterează constatarea din art. 6 (punctul 19 de mai sus) și reiterează că nu există niciun element care să-i permită să concluzioneze că decizia instanțelor moldovenești de a respinge acțiunea reclamantului ca fiind nefondată sau vădit nerațională. 25. Prin urmare, Curtea concluzionează că statul și-a îndeplinit obligațiile pozitive care îi revin în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Prin urmare, aceaceasta este în mod evident greșit întemeiată și că trebuie respinsă, în temeiul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Adoptată în limba franceză și comunicată în scris la 3 octombrie 2019. Hasan Bak

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2013-10-23
0,96
RESELIAN c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
TROISIÈME SECTION Requête n o 14896/07 Oleg RESELIAN contre la République de Moldova introduite le 30 mars 2007 EXPOSÉ DES FAITS 1. Le requérant, M. Oleg Reselian, est un ressortissant moldave né en 1963 et résidant à Chișinău. Il est repré
CtEDO 2019-07-02
0,95
AFFAIRE GHEORGHIȚĂ c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE GHEORGHIȚĂ c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (Requête n o 5334/06) ARRÊT STRASBOURG 2 juillet 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Gheorghiță c. République de Moldova, La Cour euro
CtEDO 2019-03-05
0,94
AFFAIRE ICHIM c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ICHIM c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (Requête n o 50886/08) ARRÊT STRASBOURG 5 mars 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Ichim c. République de Moldova, La Cour européenne des d
CtEDO 2019-01-15
0,94
AFFAIRE GRACIOVA c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE GRACIOVA c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (Requête n o 43404/08) ARRÊT STRASBOURG 15 janvier 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Graciova c. République de Moldova, La Cour europé
CtEDO 2019-03-05
0,94
AFFAIRE COLESNIC c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE COLESNIC c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (Requête n o 18081/07) ARRÊT STRASBOURG 5 mars 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Colesnic c. République de Moldova, La Cour européenne
Sursă