A.-G. v. FINLAND

Cererea nr. 27155/18 A.-G. împotriva Finlandei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 3 septembrie 2019 în calitate de comitet compus din: Krzysztof Wojtyczek, președinte, Pere Pastor Vilanova, Pauliine Koskelo, judecători și Renata Degener, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 11 iunie 2018, Având în vedere măsura intermediară indicată guvernului contestat în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții și faptul că această măsură intermediară a fost respectată, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, dl A.-G., este un național irakian care s-a născut în 1971. Președintele a acordat reclamantului cererea de a-și nu fi divulgat identitatea publicului (art. 47 § 4). El a fost reprezentat în fața Curții de către dna M. Laine, avocat practicant la Helsinki. Guvernul finlandez (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna K. Oinonen, de la Ministerul Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 2 și 3 din Convenție că deplasarea sa în Irak ar pune în pericol real de maltratare și/sau pierderea vieții la întoarcere. După ce guvernul a primit notificarea cererii, la 19 decembrie 2018, Curtea Supremă de Administrație (korkein hallinto-oikeus, högsta förvaltningsdomstolen ) a anulat decizia negativă anterioară privind un permis de ședere și a trimis cazul înapoi la Serviciul de Immigrație (Maahanmuuttovirasto, Migrationsverket ) pentru eliberarea unui permis de ședere. La 15 februarie 2019 Serviciul de Immigrație a acordat reclamantului un permis de ședere continuu pe baza protecției subsidiare pentru o perioadă de patru ani. În consecință, Guvernul a sugerat că circumstanțele permit Curții să ajungă la concluzia că această chestiune a fost rezolvată, justificând astfel întreruperea examinării cererii. Guvernul a invitat Curtea să elimine cererea din lista sa de cazuri și să ridice măsura intermediară indicată la 12 iunie 2018. Reclamantul a acceptat faptul că cazul a fost rezolvat și că măsura intermediară indicată la 12 iunie 2018 este revocată. HOTĂRÂREA Curții constată că la 15 februarie 2019 reclamantul a primit un permis de ședere continuu valabil pentru o perioadă de patru ani. Prin urmare, el nu mai este supus unei decizii de expulzare. În plus, Curtea observă că reclamantul nu a prezentat niciun argument care să poată fi interpretat ca indicând nemulțumirea sa că toate chestiunile care dau naștere la cererea sa nu au fost abordate în mod corespunzător de către autoritățile interne. Nu există nici un risc de revocare iminentă, deoarece reclamantul a primit un permis de ședere continuu în Finlanda. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că această chestiune a fost rezolvată în sensul articolului 37 alineatul (b) din Convenție și că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea cererii în temeiul articolului în amendă În consecință, este necesar să se ridice măsura intermediară indicată în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții și să se scoată din lista cazurilor. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista cazurilor sale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 26 septembrie 2019.

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 27155/18

A.-G.

against Finland

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 3

September 2019 as a Committee composed of:

Krzysztof Wojtyczek,

President,

Pere Pastor Vilanova,

Pauliine Koskelo,

judges,

and Renata Degener,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 11 June 2018,

Having regard to the interim measure indicated to the respondent Government under Rule 39 of the Rules of Court and the fact that this interim measure has been complied with,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

1.

The applicant, Mr A.-G., is an Iraqi national who was born in 1971. The President granted the applicant’s request for his identity not to be disclosed to the public (Rule 47 § 4). He was represented before the Court by Ms M. Laine, a lawyer practising in Helsinki.

2.

The Finnish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms K. Oinonen, from the Ministry for Foreign Affairs.

3.

The applicant complained under Articles 2 and 3 of the Convention that his removal to Iraq would put him at real risk of ill-treatment and/or loss of life upon return.

4.

After the Government had been given notice of the application, on 19

December 2018, the Supreme Administrative Court (

korkein hallinto-oikeus, högsta förvaltningsdomstolen

) quashed the earlier negative decision on a residence permit and referred the case back to the Immigration Service (

Maahanmuuttovirasto, Migrationsverket

) for issuing a residence permit. On 15 February 2019 the Immigration Service granted the applicant a continuous residence permit on the basis of subsidiary protection for a period of four years. Consequently, the Government suggested that the circumstances allowed the Court to reach the conclusion that the matter had been resolved, thereby justifying the discontinuation of the examination of the application. The Government invited the Court to strike the application out of its list of cases and to lift the interim measure indicated on 12

June

2018.

5.

The applicant accepted that the case had been settled and that the interim measure indicated on 12 June 2018 be lifted.

THE LAW

6.

The Court notes that on 15 February 2019 the applicant was granted a continuous residence permit valid for a period of four years. He is thus no longer subject to an expulsion order. Moreover, the Court observes that the applicant has not put forward any arguments which could be construed as indicating his dissatisfaction that all issues giving rise to his application have not been adequately addressed by the domestic authorities. There is no risk of any imminent

refoulement

as the applicant has been granted a continuous residence permit in Finland.

7.

In the light of the above, the Court considers that the matter has been resolved within the meaning of Article

37 §

1

(b) of the Convention and that respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols does not require it to continue the examination of the application under Article

37

§

1

in fine

.

8.

Accordingly, it is appropriate to lift the interim measure indicated under Rule 39 of the Rules of Court and to strike the case out of the list of cases.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Done in English and notified in writing on 26 September 2019.

Renata Degener

Krzysztof Wojtyczek

Deputy Registrar

President