Comunicat la 10 septembrie 2019 CINTIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 215/19 Biplab BASU împotriva Germaniei depusă la 19 decembrie 2018 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la întrebarea dacă acuzațiile de profil rasial au fost investigate suficient. Reclamantul, un național german, este de origine indiană. Pe un tren, el a fost supus la un control de identitate de către poliția germană. Reclamantul s-a plâns că în inima controlului de identitate au fost motive de culoare a pielii, care constituie o discriminare împotriva lui. Curtea administrativă Dresden a respins plângerea ca fiind inadmisibilă. Reclamantul a invocat articolele 14 și 13 și a susținut că a fost, în interferență cu viața sa privată, protejată în temeiul articolului 1 din Convenție, supusă măsurilor care constituiau profil rasial și că el nu avea, în circumstanțele cazului, niciun remediu eficace la dispoziția sa. În plus, reclamantul a invocat art. 2 din Protocolul nr. 4 și a susținut că controlul de identitate a fost bazat pe dispoziții care erau incompatibile cu legislația UE. Reclamantul a suferit discriminări în exercitarea drepturilor Convenției sale, în contravenție cu art. 14 din Convenție, însoțit de art. 8 § 1 din Convenție? În special, circumstanțele cazului dau naștere la obligația de a investiga afirmația de profil rasial și, dacă este cazul, a fost respectată această obligație? Reclamantul dispune de un remediu intern eficace pentru plângerile din Convenția sa, conform articolului 13 din Convenție?
Communicated on 10 September 2019
Application no. 215/19
Biplab BASU
against Germany
lodged on 19 December 2018
The application concerns the question whether allegations of racial profiling were investigated sufficiently.
The applicant, a German national, is of Indian origin. On a train, he was subjected to an identity control by the German police. The applicant complained that at the heart of the identity control had been reasons of skin colour, which amounted to a discrimination against him. The Dresden Administrative Court rejected the complaint as inadmissible. It held that the complaint did not justify retroactive judicial review, since the applicant had not relied on a sufficiently grave interference with his human rights. Further appeals were to no avail.
The applicant invoked Articles 14 and Article 13 and maintained that he had been, in interference with his private life as protected under Article
8
§
1 of the Convention, subjected to measures, which amounted to racial profiling, and that he had, in the circumstances of the case, no effective remedy at his disposal. Moreover, the applicant invoked Article 2 of Protocol No. 4 and claimed that the identity control had been based on provisions which were incompatible with EU-law.
1.
Has the applicant suffered discrimination in the enjoyment of his Convention rights, contrary to Article 14 of the Convention taken together with Article 8 § 1 of the Convention?
In particular, do the circumstances of the case give rise to an obligation to investigate the allegation of racial profiling and, if so, has that obligation been complied with?
2.
Did the applicant have at his disposal an effective domestic remedy for his Convention complaints, as required by Article 13 of the Convention?