A.E. ET AUTRE c. FRANCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Affaire communiquée
A.E. ET AUTRE c. FRANCE (CtEDO, 2019)
Comunicat la 3 octombrie 2019 CINCEA SECȚIUNE Cerere nr. 29693/19 A.E. și altele împotriva Franței introduse la 3 iunie 2019 EXPOSAT DEFICIENȚA, A.E., este un resortisant francez născut în 1980 și rezident în Rennes. Aceasta declară că acționează în fața Curții în numele său și al minorului T. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către M Caroline Mecary, avocat care exercită la Paris. Circumstanțele cauzei Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează: recurenta s-a întâlnit cu domnul G. în 2001. Ele au încheiat un pact civil de solidaritate ( G. a dat naștere la T. în noiembrie 2008. În mai 2010, instanța de mari instanțe din Rennes a pronunțat o delegație-partaj între reclamantă și autoritatea părintească în octombrie 2011, recurenta a dat naștere la L. În mai 2012, aceeași instanță a pronunțat o delegație-partement a autorității părintești între reclamantă și doamna reclamantă și M. G. ulterior s-au separat. ; PACS a fost dizolvat în octombrie 2014. Cu toate acestea, acestea au instituit o reședință alternantă pentru cei doi copii, care rămân împreună în mod constant la o singură cameră sau la alta. La 2 iulie 2018, recurenta sesizează Tribunalul de Mare Instanță de Rennes cu privire la o cerere de eliberare a unui act de notorietate pentru a se vedea deținerea de stat în ceea ce privește T. susținând că au fost îndeplinite condițiile legale de eliberare a unui act de notorietate, Comisia a adăugat că lipsa recunoașterii unei legături de filiație între aceasta și T. ar fi contrar interesului superior al copilului în sensul articolului 3 alineatul (1) din Convenția internațională privind drepturile copilului, ar aduce atingere dreptului acestora la respectarea vieții private și de familie și ar genera o discriminare împotriva acestuia în exercitarea acestui drept. G. a intervenit în procedură. Vicepreședintele Tribunalului a respins cererea printr-o ordonanță din 20 decembrie 20. În decembrie 2018, acesta a subliniat în special următoarele (...) Prima Cameră civilă a Curții de Casație a emis, la 7 martie 2018, un aviz conform căruia articolele 6-1 și 320 din Codul civil (...) se referă la stabilirea a două filiații materne sau a două filiații părintești cu privire la același copil. O legătură de filiație nu poate fi stabilită, prin deținerea statului, față de concubinul de același sex ca și părintele față de care este deja stabilită filiația, astfel încât instanța de judecată nu poate emite un act de notorietate care să fie autentic al deținerii de stat în beneficiul concubinului de același sex cu părintele față de care este deja stabilită filiația. Prin urmare, dreptul pozitiv francez nu permite stabilirea, prin posesia statului, a unei duble legături de filiație în beneficiul concubinilor de același sex (...). Despre interesul superior al copilului conform art. 3.1 din Convenția internațională privind drepturile copilului (...). Interesul superior al copilului trebuie apreciat în mod concret. În speță, copilul beneficiază deja de recunoașterea legăturii sale de filiație maternă față de M [G.], mama sa biologică. El întreține relații foarte regulate cu [rectoreasa] în ciuda separării, o reședință alternantă fiind înființată. [Recurenta] indică participarea la întreținerea și la educația copilului [T.] În contextul relațiilor foarte bune între reclamante, delegația-partenere a autorității părintești între M. [G.] și [rectoreasa] asupra copilului [T.] pronunțată la 27 mai 2010 (...), o desemnare de tutore testamentar și dreptul la donații ar permite, pentru surplusul de mai mult, să se ia în considerare o integrare suficientă a [T.] în familia sa de culpă și să se asigure în mod satisfăcător legăturile sale cu [reclamanta]. Fără a pune sub semnul întrebării realitatea, nici forța legăturilor emoționale care au unit dintotdeauna [rectoreasa] și copilul, el nu este în consecință dovedit în mod concret că interesul superior al acestuia face necesară stabilirea unei a doua legături de filiație în mod direct față de fosta mamă biologică. Despre dreptul la respectarea vieții private și de familie În conformitate cu art. 8 din Convenție (...). La art. 6-1 din Codul civil, căsătoria și filiația adoptivă implică aceleași efecte, drepturi și obligații recunoscute de lege, cu excepția celor prevăzute în titlul VII din cartea 1 Prezentul cod, indiferent dacă soții sau părinții sunt de sex diferit sau de același sex. Modurile de stabilire a legăturii de filiație prevăzute în titlul VII din Codul civil, cum ar fi recunoașterea sau prezumția de paternitate sau deținerea de stat, nu au fost, prin urmare, deschise soților de același sex, a fortiori concubinilor de același sex. În ceea ce privește proprietatea asupra statului, actul de notorietate constituie o dovadă necontencioasă care nu este valabilă decât până la proba contrarie. Spre deosebire de Consiliul recurentelor, aceaceasta este, prin urmare, o prezumție aplicabilă filiațiilor bazate pe legătura biologică și intră în sfera de competență a persoanelor. Scopul acesteia este de a preveni conflictele care ar rezulta din recunoașterea unei duble legături de aceeași natură într-un sistem de rudenie bazat pe principiile sexualității și filiației biologice, reale sau simbolice, la care nu poate fi deviat decât în cadrul pariului și prin intermediul adoptării. Declarațiile și mărturiile prezentate confirmă faptul că nașterea [T.] a fost dorită de M [G.] și [recurentă] în timpul relației lor de concubinaj. Această naștere a fost făcută posibilă printr-o asistență medicală pentru reproducere cu terți care să dea peste străinătate. M [G.] și [reclamanta] au crescut împreună copilul până la separarea lor în 2012 și au citit o reședință alternantă. Filiația [T.] este pe deplin consacrată mamei sale biologice. Nu poate fi considerată, în plus, că statul se află în afara sferei sale de apreciere în sine a recunoașterii unei a doua legături de filiație maternă în beneficiul [rectoresei] ca părinte de culpă prin intermediul posesiei de stat. Dreptul european nu impune recunoașterea unei legături de filiație în beneficiul unei persoane care nu este părintele biologic al copilului și al Deciziei Kroon și al altor persoane. Țările de Jos (27 octombrie 1994, [seria A n 297 C]) menționate de reclamante, nu oferă în această privință nicio comparație pertinentă, întrucât Curtea afirmă doar că: respectul pentru viața de familie necesită ca realitatea biologică și socială să se bazeze pe prezumția legală. În sensul art. 8 (...) și așa cum este auzită în mare măsură de Curte (...) este, prin urmare, pe deplin caracterizată în măsura în care persoanele interesate pot duce o viață de familie normală caracterizată prin relații reale și strânse, dezvoltând în același timp relații afective. Din toate aceste elemente rezultă că [reclamanta] nu dezvăluie dreptul la respectarea vieții private și de familie. (...) Cu privire la încălcarea articolului 14 din convenție Potrivit articolului 14 din Convenție (...). În lipsa unei încălcări a articolului 8 din Convenție, acesta va fi respins. (...) Dreptul și practica internă relevantă El este retrimis asupra acestui punct în lat] pregătit în cadrul cauzei C.E. și altele c. Franța 2975/18). GRIEF Invocând art. 8 din Convenție, reclamanții se plâng de refuzul Tribunalului de Mare Instanță din Rennes de a emite un act de notorietate prin care se stabilește deținerea statului, denunțând în această privință o încălcare a dreptului la respectarea vieții private și de familie a lui T. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE Respingerea cererii de eliberare a unui act de notorietate duce la încălcarea dreptului T la respectarea vieții private și/sau familiale