A.E. și alții împotriva Franței

Comunicat la 3 octombrie 2019 CINCEA SECȚIUNE Cerere nr. 29693/19 A.E. și altele împotriva Franței introduse la 3 iunie 2019 EXPOSAT DEFICIENȚA, A.E., este un resortisant francez născut în 1980 și rezident în Rennes. Aceasta declară că acționează în fața Curții în numele său și al minorului T. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către M Caroline Mecary, avocat care exercită la Paris. Circumstanțele cauzei Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează: recurenta s-a întâlnit cu domnul G. în 2001. Ele au încheiat un pact civil de solidaritate ( G. a dat naștere la T. în noiembrie 2008. În mai 2010, instanța de mari instanțe din Rennes a pronunțat o delegație-partaj între reclamantă și autoritatea părintească în octombrie 2011, recurenta a dat naștere la L. În mai 2012, aceeași instanță a pronunțat o delegație-partement a autorității părintești între reclamantă și doamna reclamantă și M. G. ulterior s-au separat.

; PACS a fost dizolvat în octombrie 2014. Cu toate acestea, acestea au instituit o reședință alternantă pentru cei doi copii, care rămân împreună în mod constant la o singură cameră sau la alta. La 2 iulie 2018, recurenta sesizează Tribunalul de Mare Instanță de Rennes cu privire la o cerere de eliberare a unui act de notorietate pentru a se vedea deținerea de stat în ceea ce privește T. susținând că au fost îndeplinite condițiile legale de eliberare a unui act de notorietate, Comisia a adăugat că lipsa recunoașterii unei legături de filiație între aceasta și T. ar fi contrar interesului superior al copilului în sensul articolului 3 alineatul (1) din Convenția internațională privind drepturile copilului, ar aduce atingere dreptului acestora la respectarea vieții private și de familie și ar genera o discriminare împotriva acestuia în exercitarea acestui drept.

G. a intervenit în procedură. Vicepreședintele Tribunalului a respins cererea printr-o ordonanță din 20 decembrie 20. În decembrie 2018, acesta a subliniat în special următoarele (...) Prima Cameră civilă a Curții de Casație a emis, la 7 martie 2018, un aviz conform căruia articolele 6-1 și 320 din Codul civil (...) se referă la stabilirea a două filiații materne sau a două filiații părintești cu privire la același copil. O legătură de filiație nu poate fi stabilită, prin deținerea statului, față de concubinul de același sex ca și părintele față de care este deja stabilită filiația, astfel încât instanța de judecată nu poate emite un act de notorietate care să fie autentic al deținerii de stat în beneficiul concubinului de același sex cu părintele față de care este deja stabilită filiația.

Prin urmare, dreptul pozitiv francez nu permite stabilirea, prin posesia statului, a unei duble legături de filiație în beneficiul concubinilor de același sex (...). Despre interesul superior al copilului conform art. 3.1 din Convenția internațională privind drepturile copilului (...). Interesul superior al copilului trebuie apreciat în mod concret. În speță, copilul beneficiază deja de recunoașterea legăturii sale de filiație maternă față de M [G.], mama sa biologică. El întreține relații foarte regulate cu [rectoreasa] în ciuda separării, o reședință alternantă fiind înființată.

[Recurenta] indică participarea la întreținerea și la educația copilului [T.] În contextul relațiilor foarte bune între reclamante, delegația-partenere a autorității părintești între M. [G.] și [rectoreasa] asupra copilului [T.] pronunțată la 27 mai 2010 (...), o desemnare de tutore testamentar și dreptul la donații ar permite, pentru surplusul de mai mult, să se ia în considerare o integrare suficientă a [T.] în familia sa de culpă și să se asigure în mod satisfăcător legăturile sale cu [reclamanta]. Fără a pune sub semnul întrebării realitatea, nici forța legăturilor emoționale care au unit dintotdeauna [rectoreasa] și copilul, el nu este în consecință dovedit în mod concret că interesul superior al acestuia face necesară stabilirea unei a doua legături de filiație în mod direct față de fosta mamă biologică.

Despre dreptul la respectarea vieții private și de familie În conformitate cu art. 8 din Convenție (...). La art. 6-1 din Codul civil, căsătoria și filiația adoptivă implică aceleași efecte, drepturi și obligații recunoscute de lege, cu excepția celor prevăzute în titlul VII din cartea 1 Prezentul cod, indiferent dacă soții sau părinții sunt de sex diferit sau de același sex. Modurile de stabilire a legăturii de filiație prevăzute în titlul VII din Codul civil, cum ar fi recunoașterea sau prezumția de paternitate sau deținerea de stat, nu au fost, prin urmare, deschise soților de același sex, a fortiori concubinilor de același sex. În ceea ce privește proprietatea asupra statului, actul de notorietate constituie o dovadă necontencioasă care nu este valabilă decât până la proba contrarie.

Spre deosebire de Consiliul recurentelor, aceaceasta este, prin urmare, o prezumție aplicabilă filiațiilor bazate pe legătura biologică și intră în sfera de competență a persoanelor. Scopul acesteia este de a preveni conflictele care ar rezulta din recunoașterea unei duble legături de aceeași natură într-un sistem de rudenie bazat pe principiile sexualității și filiației biologice, reale sau simbolice, la care nu poate fi deviat decât în cadrul pariului și prin intermediul adoptării. Declarațiile și mărturiile prezentate confirmă faptul că nașterea [T.] a fost dorită de M [G.] și [recurentă] în timpul relației lor de concubinaj. Această naștere a fost făcută posibilă printr-o asistență medicală pentru reproducere cu terți care să dea peste străinătate.

M [G.] și [reclamanta] au crescut împreună copilul până la separarea lor în 2012 și au citit o reședință alternantă. Filiația [T.] este pe deplin consacrată mamei sale biologice. Nu poate fi considerată, în plus, că statul se află în afara sferei sale de apreciere în sine a recunoașterii unei a doua legături de filiație maternă în beneficiul [rectoresei] ca părinte de culpă prin intermediul posesiei de stat. Dreptul european nu impune recunoașterea unei legături de filiație în beneficiul unei persoane care nu este părintele biologic al copilului și al Deciziei Kroon și al altor persoane. Țările de Jos (27 octombrie 1994, [seria A n 297 C]) menționate de reclamante, nu oferă în această privință nicio comparație pertinentă, întrucât Curtea afirmă doar că: respectul pentru viața de familie necesită ca realitatea biologică și socială să se bazeze pe prezumția legală.

În sensul art. 8 (...) și așa cum este auzită în mare măsură de Curte (...) este, prin urmare, pe deplin caracterizată în măsura în care persoanele interesate pot duce o viață de familie normală caracterizată prin relații reale și strânse, dezvoltând în același timp relații afective. Din toate aceste elemente rezultă că [reclamanta] nu dezvăluie dreptul la respectarea vieții private și de familie. (...) Cu privire la încălcarea articolului 14 din convenție Potrivit articolului 14 din Convenție (...). În lipsa unei încălcări a articolului 8 din Convenție, acesta va fi respins. (...) Dreptul și practica internă relevantă El este retrimis asupra acestui punct în lat] pregătit în cadrul cauzei C.E.

și altele c. Franța 2975/18). GRIEF Invocând art. 8 din Convenție, reclamanții se plâng de refuzul Tribunalului de Mare Instanță din Rennes de a emite un act de notorietate prin care se stabilește deținerea statului, denunțând în această privință o încălcare a dreptului la respectarea vieții private și de familie a lui T. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE Respingerea cererii de eliberare a unui act de notorietate duce la încălcarea dreptului T la respectarea vieții private și/sau familiale

Communiquée le 3 octobre 2019

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 29693/19 A.E. et autre contre la France introduite le 3 juin 2019

EXPOSÉ DES FAITS

La requérante, A.E., est une ressortissant française née en 1980 et résidant à Rennes. Elle déclare agir devant la Cour pour son compte ainsi que pour celui du mineur T. Ils sont représentés devant la Cour par M e Caroline Mécary, avocate exerçant à Paris. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit.

La requérante a rencontré M me G. en 2001. Elles ont conclu un pacte civil de solidarité (« PACS ») en mai 2006. Ayant eu recours à l’étranger à la procréation médicalement assistée, M me G. donna naissance à T. en novembre 2008. En mai 2010, le tribunal de grande instance de Rennes prononça une délégation-partage de l’autorité parentale entre la requérante et M me G. En octobre 2011, la requérante donna naissance à L. En mai 2012, la même juridiction prononça une délégation-partage de l’autorité parentale entre la requérante et M me G. La requérante et M me G. se sont par la suite séparées ; leur PACS a été dissout en octobre 2014. Elles ont cependant mis en place une résidence alternée pour les deux enfants, qui demeurent ensemble en permanence chez l’une ou chez l’autre.

Le 2 juillet 2018, la requérante saisit le tribunal de grande instance de Rennes d’une demande tendant à la délivrance d’un acte de notoriété aux fins de voir constater la possession d’état à l’égard de T. faisant valoir que les conditions légales de délivrance d’un acte de notoriété étaient réunies, elle ajoutait que l’absence de reconnaissance d’un lien de filiation entre elle et T. serait contraire à l’intérêt supérieur de l’enfant au sens de l’article 3 § 1 de la Convention internationale des droits de l’enfant, porterait atteinte à leur droit au respect de la vie privée et familiale et générerait à son encontre une discrimination dans l’exercice de ce droit. M me G. se porta intervenante dans la procédure.

Le vice-président du tribunal rejeta la requête par une ordonnance du 20 décembre 2018, non susceptible de recours. Il souligna notamment ce qui suit : « (...) La première chambre civile de la Cour de cassation a émis, le 7 mars 2018, l’avis que les articles 6-1 et 320 du code civil (...) s’opposent à ce que deux filiations maternelles ou deux filiations paternelles soient établies à l’égard d’un même enfant. Un lien de filiation ne peut être établi, par possession d’état, à l’égard du concubin de même sexe que le parent envers lequel la filiation est déjà établie, de telle sorte que le juge d’instance ne peut délivrer un acte de notoriété faisant foi de la possession d’état au bénéfice du concubin de même sexe que le parent envers lequel la filiation est déjà établie.

Il en résulte que le droit positif français ne permet pas l’établissement, par la possession d’état, d’un double lien de filiation au profit de concubins de même sexe (...). Sur l’intérêt supérieur de l’enfant : Aux termes de l’article 3.1 de la convention internationale des droits de l’enfant (...). L’intérêt supérieur de l’enfant doit être apprécié concrètement. En l’espèce, l’enfant bénéficie déjà de la reconnaissance de son lien de filiation maternelle envers M me [G.], sa mère biologique. Il entretient des relations très régulières avec [la requérante] malgré la séparation, une résidence alternée ayant été mise en place.

[La requérante] indique participer à l’entretien et à l’éducation de l’enfant [T.] Dans le contexte des très bonnes relations conservées par les requérantes, la délégation-partage de l’autorité parentale entre M me [G.] et [la requérante] sur l’enfant [T.] prononcée le 27 mai 2010 (...), une désignation de tuteur testamentaire et le droit des libéralités permettrait pour le surplus d’envisager une intégration suffisante de [T.] dans sa famille d’intention et de sécuriser de façon satisfaisante ses liens avec [la requérante]. Sans aucunement mettre en cause la réalité, ni la force des liens affectifs unissant depuis toujours [la requérante] et l’enfant, il n’est en conséquence pas démontré concrètement que l’intérêt supérieur de ce dernier rend nécessaire l’établissement d’un second lien de filiation maternel envers l’ancienne concubine de sa mère biologique.

Sur le droit au respect de la vie privée et familiale : Aux termes de l’article 8 de la Convention (...). L’article 6-1 du code civil dispose que le mariage et la filiation adoptive emportent les mêmes effets, droits et obligations reconnus par les lois, à l’exclusion de ceux prévus au titre VII du livre 1 er du présent code, que les époux ou les parents soient de sexe différent ou de même sexe. Les modes d’établissement du lien de filiation prévus au titre VII du code civil, tels que la reconnaissance ou la présomption de paternité ou la possession d’état, n’ont donc pas été ouverts aux époux de même sexe, a fortiori aux concubins de même sexe. L’acte de notoriété constitue, pour la possession d’état, une preuve non contentieuse qui ne vaut que jusqu’à preuve contraire.

Contrairement à ce qu’affirme le conseil des requérantes, elle est donc une présomption applicable aux filiations fondées sur le lien biologique et relève de l’état des personnes. Elle a pour but de prévenir les conflits qui résulteraient de la reconnaissance d’un double lien de même nature dans un système de parenté reposant sur les principes d’altérité sexuelle et de filiation biologique, réelle ou symbolique, auxquels il ne peut être dérogé que dans le seul cadre du pariage et par le biais de l’adoption. Les déclarations et les témoignages produits confirment que la naissance de [T.] a été désirée par M me [G.] et [la requérante] au cours de leur relation de concubinage. Cette naissance a été rendue possible par une assistance médicale à la procréation avec tiers donner çà l’étranger.

M me [G.] et [la requérante] ont élevé ensemble l’enfant jusqu’à leur séparation survenue en 2012 puis ont lis en place une résidence alternée. La filiation de [T.] est pleinement consacrée envers sa mère biologique. Il ne peut être pour le surplus considéré que l’État excède sa marge d’appréciation en s’opposant à la reconnaissance d’un second lien de filiation maternelle au profit de [la requérante] comme parent d’intention par le biais de la possession d’état.

Le droit européen n’impose pas de reconnaître un lien de filiation au profit d’une personne qui n’est pas le parent biologique de l’enfant et la décision Kroon et autres c. Pays-Bas (27 octobre 1994, [série A n o 297 ‑ C]) citée par les requérantes, n’offre à cet égard aucune comparaison pertinente puisque la Cour y affirme seulement que « le respect de la vie familiale exige que réalité biologique et sociale prévale sur la présomption légale ». L’existence d’une « via familiale » au sens de l’article 8 (...) et telle qu’elle est entendue largement par la Cour (...) est dès lors pleinement caractérisée dans la mesure où les intéressés peuvent mener une vie familiale normale caractérisée par des relations réelles et étroites tout en développant des relations affectives.

Il résulte de l’ensemble de ces éléments que l’impossibilité pour [la requérante] de faire constater une possession d’état sur l’enfant [T.] ne révèle pas d’atteinte au droit au respect de la vie privée et familiale. (...) » Sur la violation de l’article 14 de la Convention : Aux termes de l’article 14 de la Convention (...). En l’absence de violation de l’article 8 de la Convention, le grief sera écarté. (...) » Le droit et la pratique internes pertinents Il est renvoyé sur ce point à l’exposé préparé dans le cadre de l’affaire C.E. et autres c. France (n o 29775/18). GRIEF Invoquant l’article 8 de la Convention, les requérants se plaignent du refus du tribunal de grande instance de Rennes de délivrer un acte de notoriété établissant la possession d’état, dénonçant à cet égard une violation du droit au respect de la vie privée et familiale de T.

QUESTION AUX PARTIES

Le rejet de la demande tendant à la délivrance d’un acte de notoriété emporte-t-il violation du droit de T. au respect de la vie privée et/ou familiale ?