Publicat la 16 iunie 2025 CINCEA SECȚIUNE Cererea nr. 17088/23 T.F. împotriva Elveției, introdusă la 18 aprilie 2023, comunicată la 28 mai 2025 OCUPAMENTUL DE LIMBARE Cererea se referă la cererea de reconsiderare a hotărârii de executare a trimiterii reclamantului, resortisant al algeriei născut în 1966. Acesta din urmă a depus o primă cerere de azil în Elveția în 1999, care a fost respinsă în același an, pronunțându-și, de asemenea, exmatricularea din Elveția; totuși, el nu a părăsit Elveția și încă locuiește pe teritoriul Elveției fără autorizație de ședere valabilă. În perioada 2016- 2022, reclamantul a prezentat cinci cereri de reconsiderare a executării trimiterii sale la Secretariatul de Stat pentru Migrație (SEM), astfel încât un permis de ședere să i se elibereze din cauza șederii sale lungi în Elveția și a faptului că acesta suferă de depresie. Prima cerere a fost declarată inadmisibilă în 2016 de către Tribunalul Administrativ Federal (TAF), deoarece a fost considerată abuzivă. Reclamantul nu a recurs la TAF în ceea ce privește a doua sa cerere de luare în considerare depusă în 2017 și a treia sa cerere a fost declarată inadmisibilă de către TAF în 2021, pentru că a întârziat. În același an, TAF, în compunerea a doi judecători, a respins a patra cerere de reconsiderare, reținând că reclamantul nu a reușit să demonstreze că executarea trimiterii sale era imposibilă, ilicită sau inexigibilă. Prezenta procedură privește a cincea cerere de reconsiderare depusă la 10 noiembrie 2022 în fața SEMN. În ianuarie 2023 (cauza D-68/2023), TAF a declarat acțiunea inadmisibilă. Fără a examina fondul, s-a considerat că acțiunea era abuzivă având în vedere multiplele cereri de reconsiderare. În plus, TAF a aplicat o amendă disciplinară de 1 TAF a indicat, de asemenea, că o amendă disciplinară ar viza orice alt mandatar viitor în cazul unei noi proceduri abuzive sau nesăbuite în beneficiul reclamantului. În fața Curții, reclamantul susține că nu a beneficiat de o cale de atac efectivă (art. 13 din convenție) pentru a-și exercita obiecțiunile sub aspectul dreptului la respectarea vieții private (art. 8 din convenție) din cauza deciziei sumare pronunțate de TAF. În plus, acesta indică faptul că exercitarea dreptului său de a acționa a fost rejudecată și va putea fi refăcută în mod nejustificat și arbitrar din moment ce reprezentantul său autorizat a primit o sancțiune pecuniară. [GC], nr. 10593/08, § 208, CEDO 2012) (2) Refuzul instanțelor interne de a examina obiecțiile reclamantului pe motiv că acțiunea sa a fost abuzivă și, prin urmare, inadmisibilă implică o încălcare a dreptului său la o acțiune efectivă în temeiul articolului 13 coroborat cu art. 8 din Convenție Este posibil ca utilizarea unei amenzi disciplinare pentru a sancționa reprezentantul juridic al reclamantului să fie considerată un obstacol în calea exercitării dreptului de recurs al acestuia din urmă, astfel cum este garantat prin art. 13 coroborat cu art. 8 din Convenție, având în vedere amenințarea TAF de a sancționa următorii mandatari?
Publié le 16 juin 2025
Requête n
o
17088/23
T.F.
contre la Suisse
introduite le 18 avril 2023
communiquée le 28 mai 2025
La requête concerne la demande de reconsidération du prononcé d’exécution du renvoi du requérant, ressortissant algérien né en 1966.
Ce dernier déposa une première demande d’asile en Suisse en 1999, laquelle fut rejetée la même année, prononçant également son renvoi de Suisse. Il ne quitta toutefois pas la Suisse et réside, aujourd’hui encore, sur le territoire suisse sans autorisation de séjour valable.
Entre 2016 et 2022, le requérant déposa cinq demandes de reconsidération de l’exécution de son renvoi au Secrétariat d’État aux migrations (SEM), afin qu’un permis de séjour lui soit délivré en raison de son long séjour en Suisse et du fait qu’il souffre de dépression. La première requête fut déclarée irrecevable en 2016 par le Tribunal administratif fédéral (TAF), car considérée comme abusive. Le requérant ne fit pas recours au TAF concernant sa deuxième requête de considération déposée en 2017 et sa troisième requête fut déclarée irrecevable par le TAF en 2021, car tardive. La même année, le TAF, en composition de deux juges, a rejeté la quatrième requête de reconsidération, retenant que le requérant n’avait pas réussi à prouver que l’exécution de son renvoi était impossible, illicite ou inexigible.
La présente procédure concerne la cinquième demande de reconsidération, déposée le 10 novembre 2022 devant le SEM. Par arrêt de juge unique du 23
janvier 2023 (cause D-68/2023), le TAF déclara le recours irrecevable. Sans examiner le fond, il estima que le recours était abusif au vu des multiples demandes de reconsidération. En outre, le TAF infligea une amende disciplinaire de 1’000 CHF au mandataire du requérant, retenant un comportement téméraire de ce dernier dès lors que la requête était «
grossièrement dépourvu[e] de toute chance de succès au moment de son dépôt ». Le TAF indiqua également qu’une amende disciplinaire viserait tout éventuel autre mandataire futur en cas de nouvelle procédure abusive ou téméraire au bénéfice du requérant.
Devant la Cour, le requérant soutient qu’il n’a pas bénéficié d’un recours effectif (article 13 de la Convention) pour faire valoir ses griefs sous l’angle du droit au respect de sa vie privée (article 8 de la Convention) en raison de la décision sommaire rendue par le TAF. En outre, il indique que l’exercice de son droit de recours a été entravé – et pourra l’être de nouveau – de manière injustifiée et arbitraire dès lors que son mandataire a reçu une sanction pécuniaire.
1.
Le requérant invoquant l’article 13 de la Convention, peut-il préalablement se prévaloir d’un grief défendable sous l’angle de l’article 8 de la Convention (
Nada c. Suisse
[GC], n
o
?
2.Le refus des tribunaux internes d’examiner les griefs du requérant au motif que son recours était abusif, et par conséquent irrecevable, emporte-t-il une violation de son droit à un recours effectif
en vertu de l’article 13 combiné avec l’article 8 de la Convention
?
3.
L’utilisation d’une amende disciplinaire pour sanctionner le représentant juridique du requérant peut-elle être considérée comme une entrave à l’exercice du droit de recours de ce dernier, tel que garanti par l’article 13 combiné avec l’article 8 de la Convention, au vu de la menace du TAF de sanctionner tout prochain mandataire ?