R.G. împotriva Elveției

Publicat la 27 februarie 2023 SECȚIUNEA 3 Cererea nr. 30036/22 R.G. împotriva Elveției introdusă la 14 iunie 2022, comunicată la 9 februarie 2023 CETAFAR, cererea se referă la trimiterea reclamantului către Rusia (Cecenia). Reclamantul a sosit în Elveția în 2019, după ce autoritățile elvețiene au acordat azil și au recunoscut calitatea de refugiat mamei sale în 2018. Reclamantul a depus o cerere de azil din motive politice. El a declarat că este cunoscut de către autorități din cauza opoziției sale față de guvern și a fost persecutat în acest sens. El ar fi susținut, de asemenea, o rețea locală de rezistență. Cererea sa de azil a fost respinsă pe motiv că afirmațiile sale nu au fost credibile.

Trimiterea sa la Rusia a fost, de asemenea, pronunțată. În fața Curții, recurentul susține că, în caz de trimitere, acesta prezenta un risc real de a fi supus unor tratamente contrare articolelor 2 și 3 din convenție. Invocând, de asemenea, art. 13, reclamantul susține că unele dintre motivele sale nu au fost examinate de către autoritățile naționale, în special posibilele repercusiuni asupra acesteia ca urmare a faptului că mama sa a obținut azil în Elveția, precum și evoluția situației din Rusia. În plus, reclamantul subliniază că autoritățile naționale ar fi omis să ia în considerare impactul tulburărilor sale psihice grave în analiza credibilității afirmațiilor sale. La 22 iunie 2022, au fost acordate părților măsuri provizorii în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură al Curții.

Având în vedere circumstanțele menționate de solicitant, în special afirmațiile sale privind rezistența sa politică, faptul că mama sa a obținut azil în Elveția, precum și evoluția situației dominante în Rusia, în special în Cecenia, trebuie să se considere că trimiterea sa către Rusia, în special către Cecenia, ar risca în mod real să fie supusă unor tratamente contrare art. 2 și 3 din Convenție (a se vedea). în special K.I. c. Franța, nr. 5560/19, § 126-128, 15 aprilie 2021)? pendinte la unghi de procedură, autoritățile elvețiene au examinat în mod corespunzător obiecțiunile reclamantului referitoare la riscul de a fi supus în Rusia, în special în Cecenia, unor tratamente contrare articolelor 2 și 3 din convenție (a se vedea în special F.G.

c. Suedia [G. Suedia], nr. 43611/11, § 110-127, 23 martie 2016 J.K. și alte Suedia [GC], nr. 59166/12, §§ 77-105, 23 august 2016 M.A.M. c. Elveția, nr 298836/20, § 61-63, 26 aprilie 2022 B și C. Elveția, nr. 889/19 și 43987/16, § 54-55, 17 noiembrie 2020) Reclamantul avea la dispoziție o acțiune efectivă în sensul articolului 13 din convenție în vederea constatării presupusei încălcări a articolelor 2 și 3 din convenție

Publié le 27 février 2023

TROISIÈME SECTION

Requête n o 30036/22 R.G. contre la Suisse introduite le 14 juin 2022 communiquée le 9 février 2023

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le renvoi du requérant vers la Russie (Tchétchénie). Le requérant arriva en Suisse en 2019, après que les autorités suisses eurent octroyé l’asile et reconnu la qualité de réfugié à sa mère en 2018. Le requérant déposa une demande d’asile pour des motifs d’ordre politiques. Il déclara être connu par les autorités en raison de son opposition au gouvernement et avoir été persécuté à ce titre. Il aurait également soutenu un réseau local de résistance. Sa demande d’asile fut rejetée au motif que ses allégations n’étaient pas crédibles. Son renvoi vers la Russie fut également prononcé. Devant la Cour, le requérant soutient qu’en cas de renvoi, il s’exposerait à un risque réel de subir des traitements contraires aux articles 2 et 3 de la Convention.

Invoquant également l’article 13, le requérant allègue que certains de ses griefs n’ont pas été examinés par les autorités nationales, en particulier les potentielles répercussions à son encontre du fait que sa mère ait obtenu l’asile en Suisse ainsi que l’évolution de la situation prévalant en Russie. En outre, le requérant soulève que les autorités nationales auraient omis de prendre en compte l’impact de ses graves troubles psychiques dans l’analyse de la crédibilité de ses allégations. Le 22 juin 2022, des mesures provisoires en vertu de l’article 39 du règlement de la Cour furent octroyées au requérant.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Eu égard aux circonstances évoquées par le requérant, en particulier ses allégations relatives à sa résistance politique, le fait que sa mère ait obtenu l’asile en Suisse ainsi que l’évolution de la situation régnant en Russie, notamment en Tchétchénie, doit-on considérer que son renvoi vers la Russie, notamment vers la Tchétchénie, lui ferait courir un risque réel d’être soumis à des traitements contraires aux articles 2 et 3 de la Convention (cf. notamment K.I. c. France , n o 5560/19, § 126-128, 15 avril 2021) ? 2. Sous l’angle procédural, les autorités suisses ont-elles dûment examiné les griefs du requérant relatifs au risque d’être soumis en Russie, notamment en Tchétchénie, à des traitements contraires aux articles 2 et 3 de la Convention (voir notamment F.G.

c. Suède [GC], n o 43611/11, §§ 110-127, 23 mars 2016 ; J.K. et autres c. Suède [GC], n o 59166/12, §§ 77-105, 23 août 2016 ; M.A.M. c. Suisse , n o 29836/20, §§ 61-63, 26 avril 2022 ; B et C c. Suisse , n os 889/19 et 43987/16, §§ 54-55, 17 novembre 2020) ? 3. Le requérant avait-il à sa disposition un recours effectif au sens de l’article 13 de la Convention en vue de faire constater la violation alléguée des articles 2 et 3 de la Convention ?