M împotriva Franței

Publicat la 19 septembrie 2022 CINCEA SECȚIUNE Cererea nr. 58627/21 împotriva Franței introdusă la 6 decembrie 2021, comunicată la 29 august 2022, CU PRIVIRE LA LUXEMBURGUL DE LIMBARE, se referă la un resortisant rus de origine cecenă către Rusia. Cererea se bazează pe articolele 3, 8 și 13 din Convenție. Invocând art. 3, recurentul susține că este posibil ca, în cazul în care se întoarce în Rusia, să fie supuse unor tratamente inumane și degradante și unor acte de tortură, în special din cauza relațiilor dintre autoritățile franceze și autoritățile ruse și a expunerii generate de modalitățile de expulzare, în cele din urmă întreruptă. 8 din Convenție, susține, pe de o parte, că retragerea statutului de refugiat i-a afectat viața privată și de familie și, pe de altă parte, că întoarcerea sa în Rusia ar aduce, de asemenea, atingere în special din cauza faptului că mama, sora, cei doi frați și concubina sa locuiesc în Franța.

13 din Convenție, susține, pe de o parte, că statul a ignorat caracterul suspensiv al primei cereri de aviz prezentate în fața CNDA, pe de altă parte, că nu a fost în măsură să pună în discuție decizia de stabilire a țării de destinație și, în cele din urmă, se plânge de caracterul nesuspensiv al recursului pe care l-ar fi putut formula împotriva decretelor legate de expulzare.

Având în vedere obiecțiunile reclamantului și documentele care au fost prezentate, ar trebui să se considere că persoana respectivă ar putea fi supusă riscului de a fi supusă unor tratamente contrare articolului 3 din convenție în cazul în care măsura de la Ö Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Â Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ ÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂ Autoritățile franceze au efectuat un control atent și riguros al obiecțiunilor sale întemeiate pe art. 3 din convenție (F.G.

c. Suedia [GC], nr. 43611/11, 23 martie 2016)? Ce prevedeau, la data la care a avut loc expulzarea și ce prevedeau în prezent dispozițiile de drept intern privind stabilirea țării de destinație pentru un străin care menține calitatea de refugiat și ce prevedeau în prezent dispozițiile de drept intern referitoare la stabilirea țării de destinație pentru un străin care deținea calitatea de refugiat Care sunt elementele specifice situației personale a reclamantului privind existența sau absența unui risc? Care sunt diferitele rapoarte pe care se bazează guvernul pentru a ajunge la concluzia că nu există niciun risc Autoritățile franceze au fost în contact cu autoritățile ruse în ceea ce privește reclamantul în ce documente sau informații referitoare la reclamant au fost transmise autorităților ruse?

Autoritățile franceze prevăd măsuri pentru a-l însoți pe reclamant și pentru a-l preda autorităților ruse în timpul îndepărtării sale Reclamantul a epuizat căile de atac interne în ceea ce privește spătarul întemeiat pe art. 8 din convenție În acest sens, ar fi încălcat dreptul reclamantului de a-și respecta viața privată și de familie, în sensul art. 8 din Convenție, în cazul în care ar fi fost pus în aplicare de la distanță către Rusia? De asemenea, retragerea statutului de refugiat a adus atingere aceluiași drept?Ingerința era prevăzută de lege și necesară Reclamantul avea la dispoziție, în teorie și în practică, o acțiune internă efectivă, în sensul articolului 13 din convenție, prin care își putea formula obiecțiunile obținute din necunoașterea articolului 3 din convenție?

Decizia de expulzare a reclamantului către Federația Rusă a fost conformă cu cerințele articolului din Protocolul nr.

Publié le 19 septembre 2022

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 58627/21 M contre la France introduite le 6 décembre 2021 communiquée le 29 août 2022

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’éloignement d’un ressortissant russe d’origine tchétchène vers la Russie. La requête est fondée sur les articles 3, 8 et 13 de la Convention. Invoquant l’article 3, le requérant soutient qu’il risque, en cas de retour en Russie, de subir des traitements inhumains et dégradants et des actes de torture, en particulier en raison des relations entretenues à son sujet par les autorités françaises avec les autorités russes et de l’exposition engendrée par les modalités de son expulsion, finalement interrompue. Soulevant l’article 8 de la Convention, il fait valoir, d’une part, que le retrait du statut de réfugié a porté atteinte à sa vie privée et familiale et, d’autre part, que son retour en Russie y porterait également atteinte notamment en raison du fait que sa mère, sa sœur, ses deux frères et sa concubine résident en France.

Invoquant l’article 13 de la Convention, il soutient, d’une part, que l’État a méconnu le caractère suspensif de la première demande d’avis présentée devant la CNDA, d’autre part, qu’il n’a pas été mis en mesure de contester l’arrêté fixant le pays de destination et, se plaint, enfin, du caractère non suspensif du recours qu’il aurait pu former contre les arrêtés liés à l’expulsion.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Eu égard aux griefs du requérant et aux documents qui ont été soumis, doit-on considérer que l’intéressé serait confronté au risque d’être soumis à des traitements contraires à l’article 3 de la Convention si la mesure d’éloignement vers la Fédération de Russie était mise à exécution ? Les autorités françaises ont-elles procédé à un contrôle attentif et rigoureux de ses griefs tirés de l’article 3 de la Convention ( F.G.

c. Suède [GC], n o 43611/11, 23 mars 2016) ? Que prévoyaient, à la date de l’expulsion, et que prévoient actuellement, les dispositions de droit interne concernant la fixation du pays de destination pour un étranger conservant la qualité de réfugié ? Quels éléments propres à la situation personnelle du requérant caractérisent l’existence ou l’absence d’un risque ? Quels sont les différents rapports sur lesquels se fonde le Gouvernement pour conclure à l’absence de risque ? 2. Les autorités françaises ont-elles été en contact avec les autorités russes s’agissant du requérant ? Quels documents ou informations relatifs au requérant ont été transmis aux autorités russes ? Les autorités françaises prévoient-elles des mesures pour accompagner le requérant et pour le remettre aux autorités russes lors de son éloignement ? 3. Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes s’agissant du grief tiré de l’article 8 de la Convention ? Dans l’affirmative, doit-on considérer qu’il y aurait atteinte au droit du requérant au respect de de sa vie privée et familiale, au sens de l’article 8 de la Convention, si l’éloignement vers la Russie était mis à exécution ? Le cas échéant, l’ingérence dans l’exercice de ce droit est-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 8 § 2 ? Également,

le retrait du statut de réfugié a-t-il porté atteinte à ce même droit ? L’ingérence était-elle prévue par la loi et nécessaire ? 4. Le requérant avait-il à sa disposition, en théorie comme en pratique, un recours interne effectif, au sens de l’article 13 de la Convention, au travers duquel il pouvait formuler ses griefs tirés de la méconnaissance de l’article 3 de la Convention ? 5. La décision d’expulser le requérant vers la Fédération de Russie était-elle conforme aux exigences de l’article 1 er du Protocole n o 7 ?