J.G. împotriva Elveției

Publicat la 6 martie 2023 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 2633/23 J.G. împotriva Elveției introdusă la 9 ianuarie 2023, comunicată la 16 februarie 2023 OBIECTIVUL LUXEMBURGULUI Cererea se referă la un resortisant afgan, născut în 2002 sau 2003, care a obținut protecție internațională în Grecia în august 2019. De îndată ce a obținut protecția internațională, reclamantul, încă minor, ar fi trebuit să părăsească locuințele puse la dispoziția sa. El ar fi trăit pe stradă și nu ar fi beneficiat de nici un sprijin din partea autorităților elene, cerșind să bea și să mănânce. El ar fi suferit violențe, care nu ar fi fost suportate de autoritățile elene. Prin decizia din 5 mai 2021, Secretariatul de Stat pentru Migrație nu va intra în vigoare în ceea ce privește cererea de azil și își va prezenta trimiterea către Grecia, din cauza statutului de refugiat obținut în Grecia.

Prin Hotărârea din 6 septembrie 2022, Tribunalul Administrativ Federal a confirmat această decizie. Reclamantul susține că trimiterea sa în Grecia, țară în care ar fi experimentat evenimente traumatizante care au dus la problemele sale psihice și la riscul suicidar și în care ar fi avut foarte puțin acces la cazare, îngrijire medicală, la locul de muncă sau la ajutoare, ar constitui o încălcare a articolului 3 din Convenție. La 20 ianuarie 2023, art. 39 din Regulamentul de procedură al Curții a fost aplicat în privința reclamantului.

Întrebări adresate părților Având în vedere obiecțiunile reclamantului și documentele care au fost prezentate, reclamantul și-a asumat un risc real de a fi supus unor tratamente interzise prin art. 3 în caz de trimitere la Grecia înainte de a pronunța trimiterea reclamantului, autoritățile elvețiene au au examinat în mod corespunzător cauza reclamantului conform căreia acesta ar fi supus riscului de a fi supus unor tratamente interzise prin art. 3 în cazul trimiterii către Grecia

Publié le 6 mars 2023

TROISIÈME SECTION

Requête n o 2633/23 J.G. contre la Suisse introduite le 9 janvier 2023 communiquée le 16 février 2023

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne un ressortissant afghan, né en 2002 ou 2003, ayant obtenu la protection internationale en Grèce en août 2019. Dès l’obtention de la protection internationale, le requérant, encore mineur, aurait dû quitter le logement mis à sa disposition. Il aurait vécu dans la rue et n’aurait bénéficié d’aucun soutien des autorités grecques, l’obligeant à mendier pour boire et manger. Il aurait subi des violences, lesquelles n’auraient pas été prises en charge par les autorités grecques. Le requérant arriva en Suisse en septembre 2020, où il demanda l’asile. Par décision du 5 mai 2021, le Secrétariat d’État aux migrations n’entra pas en matière sur la demande d’asile et prononça son renvoi vers la Grèce, en raison du statut de réfugié obtenu en Grèce.

Par arrêt du 6 septembre 2022, le Tribunal administratif fédéral confirma cette décision. Le requérant soutient que son renvoi en Grèce, pays où il aurait vécu des évènements traumatisants à l’origine de ses problèmes psychiques et de son risque suicidaire et où il n’aurait vraisemblablement pas accès à un hébergement, aux soins médicaux, au travail ou à des aides, constituerait une violation de l’article 3 de la Convention. Le 20 janvier 2023, l’article 39 du règlement de la Cour fut appliqué à l’égard du requérant.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Eu égard aux griefs du requérant et aux documents qui ont été soumis, le requérant s’expose-t-il à un risque réel d’être soumis à des traitements prohibés par l’article 3 en cas de renvoi vers la Grèce ? 2. Avant de prononcer le renvoi du requérant, les autorités suisses ont ‑ elles dûment examiné le grief du requérant selon lequel il s’exposerait au risque d’être soumis à des traitements prohibés par l’article 3 en cas de renvoi vers la Grèce ?