E.G. împotriva Belgiei

Comunicat la 13 noiembrie 2019 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 45848/19 E.G. împotriva Belgiei introdusă la 21 august 2019 FOARTE DE LEFFARE recurenta este un resortisant nigerian care a sosit minor în Belgia în 2014 printr-o rețea de prostituție care i-a produs un pașaport fals. În timp ce se prostitua, recurenta a făcut cunoștință cu un resortisant belgian care și-a cumpărat libertatea. La 15 ianuarie 2016, o fată s-a născut din relație. La 27 ianuarie 2017, tribunalul familiei Flandra de Vest (secțiunea Furnes) a stabilit legătura de filiație între tată și copil, căreia i-a fost recunoscută cetățenia belgiană. Între timp, în 2017, petitorul nigerian a fost arestat, pașaportul recurentei i s-a restituit, iar autenticitatea sa a fost stabilită.

La 8 noiembrie 2017, recurenta a fost decăzută dintr-o cerere de azil a fost notificată printr-un ordin de părăsire a teritoriului (OQT) a cărui suspendare și anulare a fost solicitată Consiliului de soluționare a litigiilor străinilor (CCE) la 20 ianuarie 2017. La 3 octombrie 2018, ca urmare a unor incidente în timp ce copilul se afla sub custodia tatălui său și a anchetei sociale ulterioare, copilul a fost plasat urgent de către judecătorul tineretului. La 18 decembrie 2019, recursul împotriva IOQT a fost respins de CCE. La 30 aprilie 2019, Consiliul de Stat a respins recursul în Casație Administrativă împotriva acestei hotărâri. În prezent, sunt pendinte următoarele proceduri: o cerere de modificare a certificatului de naștere al copilului, o cerere de reîntregire a familiei în calitate de mamă a unui copil belgian, precum și o cerere de autorizare de ședere de mai mult de trei luni.

În fața Curții, recurenta se plânge de o încălcare a articolului 8 din convenție pe motiv că, dacă ar fi îndepărtată de Belgia fără copilul ei, aceasta din urmă ar fi privată de orice contact cu mama sa, în timp ce, potrivit anchetei sociale, aceasta constituie reperul său central și că tatăl nu este capabil să o ocupe. În plus, Comisia se plânge de o încălcare a articolului 13 coroborat cu art. 8 pe motiv că nu a beneficiat de o cale de atac eficientă împotriva CCE și a Consiliului de Stat pentru că a luat în considerare argumentele sale cu privire la situația de plasare a copilului.

În acest moment, recurenta dispune de o cale de atac efectivă pe care ar trebui să o epuizeze în sensul articolului 35 alineatul (1) din Convenția L Părțile sunt invitate să precizeze în special dacă autoritățile belgiene au acordat considerentelor de interes public o importanță care se încadrează în sfera lor de competență și dacă interesul superior al copilului a fost luat în considerare în mod corespunzător (principiile generale figurează în Tineretul c. Țările de Jos [GC], n 12738/10, §§ 104-109, 3 octombrie 2014). A avut recurenta posibilitatea efectivă de a contesta OQT și de a obține o examinare suficient de aprofundată și de a oferi garanții procedurale adecvate pentru aspectele relevante, în special cele care privesc interesul superior al copilului său, de către o instanță internă competentă Părțile sunt invitate să ia în considerare această chestiune pe teren la art. 13 coroborat cu art. 8 (De Souza Ribeiro c. Franța [GC], nr 22689/07, § 83, CEDH 2012) și art. 8 în partea sa procedurală El Ghatet c. Elveția, nr. 56971/10, § 47, 8 noiembrie 2016 și I.M.

c. Elveția, n 23887/16, § 72, 9 aprilie 2019)

Communiquée le 13 novembre 2019

TROISIÈME SECTION

Requête n o 45848/19 E.G. contre la Belgique introduite le 21 août 2019

OBJET DE L’AFFAIRE

La requérante est une ressortissante nigériane arrivée mineure en Belgique en 2014 via un réseau de prostitution qui lui produisit un faux passeport. Alors qu’elle se prostituait, la requérante fit la connaissance d’un ressortissant belge qui racheta sa liberté. Le 15 janvier 2016, une fille naquit de la relation. Le 27 janvier 2017, le tribunal de la famille de Flandre occidentale (section Furnes) établit le lien de filiation entre le père et l’enfant, à laquelle fut reconnue la nationalité belge. Entretemps, en 2017, le souteneur nigérian ayant été arrêté, le passeport de la requérante lui fut restitué et son authenticité établie.

Le 8 novembre 2017, la requérante ayant été déboutée d’une demande d’asile se vit notifier un ordre de quitter le territoire (OQT) dont elle demanda la suspension et l’annulation au Conseil du contentieux des étrangers (CCE) le 20 janvier 2017. Le 3 octobre 2018, à la suite d’incidents alors que l’enfant se trouvait sous la garde de son père, et de l’enquête sociale qui suivit, l’enfant fut placée en urgence par le juge de la jeunesse. Le 18 décembre 2019, le recours contre l’OQT fut rejeté par le CCE. Le 30 avril 2019, le Conseil d’État rejeta le pourvoi en cassation administrative contre cet arrêt. Sont actuellement pendantes les procédures suivantes : une requête en vue de faire modifier l’acte de naissance de l’enfant, une demande de regroupement familial en qualité de mère d’un enfant belge ainsi qu’une demande d’autorisation de séjour de plus de trois mois.

Devant la Cour, la requérante se plaint d’une violation de l’article 8 de la Convention au motif que si elle était éloignée de la Belgique sans son enfant cette dernière serait privée de tout contact avec sa mère alors que, selon l’enquête sociale, elle constitue son repère central, et que le père n’apparaît pas capable de s’en occuper. Elle se plaint en outre d’une violation de l’article 13 combiné avec l’article 8 au motif qu’elle n’a pas bénéficié d’un recours effectif contre l’OQT à défaut pour le CCE et le Conseil d’État d’avoir pris en compte ses arguments concernant la situation du placement de l’enfant.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. La requérante dispose-t-elle encore à ce jour d’un recours effectif qu’elle devrait épuiser au sens de l’article 35 § 1 de la Convention ? 2. L’ingérence résultant de l’éloignement de la requérante est-elle conforme aux exigences de l’article 8 de la Convention ? Les parties sont invitées à préciser en particulier si les autorités belges ont accordé aux considérations d’intérêt public une importance qui cadre avec leur marge d’appréciation, et si l’intérêt supérieur de l’enfant a dûment été pris en considération (les principes généraux figurent dans Jeunesse c. Pays-Bas [GC], n o 12738/10, §§ 104-109, 3 octobre 2014). 3. La requérante a-t-elle eu une possibilité effective de contester l’OQT et d’obtenir un examen suffisamment approfondi et offrant des garanties procédurales adéquates des questions pertinentes, en particulier celles qui concernent l’intérêt supérieur de son enfant, par une instance interne compétente ? Les parties sont invitées à envisager cette question sur le terrain de l’article 13 combiné avec l’article 8 ( De Souza Ribeiro c. France [GC], n o 22689/07, § 83, CEDH 2012) et de l’article 8 dans son volet procédural ( El Ghatet c. Suisse , n o 56971/10, § 47, 8 novembre 2016, et I.M.

c. Suisse , n o 23887/16, § 72, 9 avril 2019) ?