PRIGALĂ c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

Prezentată la 2 decembrie 2019 a doua secțiune Cerere nr. 14426/12 Zinovia PRIGALĂ împotriva Republicii Moldova introdusă la 3 martie 2012 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE cererea se referă la dreptul recurentei de a nu fi acuzată sau judecată de două ori pentru aceleași fapte. recurenta invocă o încălcare a articolului 4 din Protocolul nr. 7 la convenție. La 26 martie 2010, un agent din cadrul IC a emis un proces-verbal în numele recurentei, în temeiul articolului 179 din Codul de amendare, pentru că a efectuat lucrări în apartamentul său, în lipsa unui permis de construcție. Aprilie 2010, Tribunalul de Primă Instanță a acceptat acțiunea recurentei, a declarat nul procesul-verbal și a pus capăt procesului de amendă (a incetat).

Această hotărâre nu a fost contestată și a devenit definitivă la 13 mai 2010. La 14 mai 2010, același agent a emis un nou proces-verbal în numele recurentei identic cu cel din 26 martie 2010 și a solicitat aplicarea unei amenzi de 150 U.C. (aproximativ 180 EUR la momentul faptelor) și demolarea construcției neautorizate. Prin hotărârea din 25 mai În 2011, Tribunalul de Primă Instanță din Râșcani a pus capăt procesului de amendă pentru absența elementelor constitutive ale amenzii. În plus, Tribunalul a considerat că există deja o hotărâre definitivă cu privire la aceleași acuzații. La 19 septembrie 2011, Tribunalul din Chișinău a primit recursul IECA, a recunoscut reclamanta vinovată pentru faptele reproșate și a pus capăt procesului din cauza prescripției.

Întrebările cu privire la art. 4 din Protocolul nr. 7 se aplică în speță? În special, hotărârea din 27 aprilie 2010 poartă o achitare sau o condamnare a recurentei ( Mihalache c. România [GC], n 54012/10, §§ 97-98, 8 iulie 2019)? În …

Communiquée le 2 décembre 2019

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 14426/12 Zinovia PRIGALĂ contre la République de Moldova introduite le 3 mars 2012

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le droit de la requérante à ne pas être poursuivie ou jugée deux fois pour les mêmes faits. La requérante allègue une violation de l’article 4 du Protocole n o 7 à la Convention. La 26 mars 2010, un agent de l’Inspection d’État en construction (IEC) dressa un procès-verbal au nom de la requérante, en vertu de l’article 179 du code contraventionnel, pour avoir effectué des travaux dans son appartement, en l’absence d’un permis de construire. Par un jugement du 27 avril 2010, le tribunal de première instance admit le recours de la requérante, déclara nul le procès-verbal et mit fin au procès contraventionnel (a încetat). Ce jugement ne fut pas contesté et devint définitif le 13 mai 2010. Le 14 mai 2010, le même agent dressa un nouveau procès-verbal au nom de la requérante identique à celui du 26 mars 2010 et sollicita l’application d’une amende de 150 U.C.

(environ 180 euros à l’époque des faits) et la démolition de la construction non-autorisée. Par un jugement du 25 mai 2011, le tribunal de première instance de Râșcani mit fin au procès contraventionnel pour l’absence des éléments constitutifs de la contravention. Il releva en outre qu’il existait déjà un jugement définitif concernant les mêmes accusations. Le 19 septembre 2011, la cour d’appel de Chișinău accueillit le recours de l’IEC, reconnut la requérante coupable pour les faits reprochés et mis fin au procès en raison de la prescription.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. L’article 4 du Protocole n o 7 est-il applicable en l’espèce ? En particulier, le jugement du 27 avril 2010 porte-il un acquittement ou une condamnation de la requérante ( Mihalache c. Roumanie [GC], n o 54012/10, §§ 97-98, 8 juillet 2019)? 2. Dans l’affirmative, la requérante a-t-elle, au mépris de l’article 4 § 1 du Protocole n o 7, été jugée deux fois pour la même infraction sur le territoire de l’État défendeur ( Sergueï Zolotoukhine c. Russie [GC], n o 14939/03, CEDH 2009 et Mihalache, précité) ?