SYNDICAT NATIONAL DES FABRICANTS D'ISOLANTS EN LAINES MINÉRALES MANUFACTURÉES c. FRANCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Affaire communiquée
SYNDICAT NATIONAL DES FABRICANTS D'ISOLANTS EN LAINES MINÉRALES MANUFACTURÉES c. FRANCE (CtEDO, 2019)
Comunicarea din 13 decembrie 2019 a celei de-a cincia SECȚIUNI de solicitare nr. 47499/12 SINTEDICAT NAȚIONAL AL PRODUCĂTORILOR DE DEȘEURI ÎN LÂNGĂ MINUALE MANUALE FURNIZATE împotriva Franței, introdusă la 15 iunie 2012 EXPOSAT DE FAPTE Reclamantul, Sindicatul Național al Producătorilor D'Isolanți En Laines Minerale Manufacturate (filMM), este un sindicat profesional de drept francez cu sediul la Paris. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul R. Ferla, avocat la Paris. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este un sindicat profesional format din întreprinderi care își desfășoară activitatea în domeniul izolațiilor termice pentru construcții. Acesta regrupează industria producătoare de izolatoare pe bază de lână minerală și, în acest context, le reprezintă în fața autorităților publice și a profesioniștilor din construcții și participă la standardizarea produselor din construcții. Întreprinderile aderente ale sindicatului reclamant se confruntă cu concurența izolatorilor subțiri multistraturi reflectorizante, a căror societate A. este unul dintre principalii producători. Sindicatul reclamant a inițiat, printre altele, o acțiune împotriva societății A. în fața Tribunalului de Comerț din Versailles pentru practici comerciale înșelătoare (a se vedea punctul 4 de mai jos). La 8 aprilie 2009, Ministerul Economiei a informat Autoritatea pentru Concurență (denumită în continuare Autoritatea) cu privire la faptele care ar putea constitui practici anticoncurențiale în sectorul împăduririlor subțiri multistrate cu reflecție. La 16 aprilie 2010, societatea A. sesizează, de asemenea, Autoritatea. Comisia s-a plâns de practicile aplicate în sectorul produselor de izolare termică a clădirilor, destinate să-i interzică piața izolației termice în beneficiul industriei producătoare de produse izolante tradiționale pe bază de lână minerală, iar sesizarea sa și cea a ministrului economiei au fost anexate la 21 mai 2010. La cererea Autorității, judecătorul pentru libertăți și detenție al Tribunalului de Mare Instanță din Paris a autorizat, la 3 iunie 2009, efectuarea de vizite și confiscări la sediile mai multor întreprinderi și organisme, inclusiv sindicatul solicitant. În cursul acestor operațiuni, au fost prezentate numeroase documente, dintre care unele referitoare la procedura dintre sindicatul reclamant și societatea A. La 14 august 2009, sindicatul reclamant a adresat Autorității, în temeiul articolului L. 463-4 din Codul comercial, protecția în temeiul secretului comercial al unora dintre documentele confiscate. La 27 februarie 2012 și 20 iunie 2014, după ce a primit observațiile sindicatului solicitant, raportorul general adjunct al autorității a decis să elimine secretul cauzelor în ceea ce privește mai multe documente suplimentare. În temeiul articolului R. 464-29 din Codul comercial, în versiunea sa în vigoare la momentul faptelor, deciziile adoptate de raportor în acest domeniu nu puteau face obiectul unei căi de atac decât prin decizia Autorității privind fondul. La 28 iulie 2014, Autoritatea a comunicat părților interesate o notificare privind obiecțiunile, inclusiv sindicatul solicitant. Cu această ocazie, documentele care au făcut obiectul deciziilor de refuz sau de ridicare a secretului au fost comunicate părților, inclusiv societății A. care a sesizat Autoritatea. Prin decizia din 22 septembrie 2016, Autoritatea a trimis dosarul la dosar pentru a analiza dacă practicile constatate ar putea fi considerate de natură să elimine producătorii de izolanți subțiri de pe piața de izolare. Procedura este în prezent în curs de desfășurare. La Tribunalul Consiliului de Stat din 10 octombrie 2014 și urmările sale La 17 decembrie 2012, sindicatul reclamant i-a solicitat prim-ministrului să abroge articolul R. 464-29 din Codul comercial și, la 17 aprilie 2013, să sesizeze Consiliul de Stat cu privire la anularea refuzului implicit care rezultă din tăcerea reținută la cererea acestuia. Prin hotărârea din 10 octombrie 2014, Consiliul de Stat a considerat că deciziile prin care raportorul general al Autorității a refuzat protecția secretului comercial sau a acordat ridicarea secretului comercial erau susceptibile de a aduce atingere părților ale căror monede au fost emise, doar prin faptul că nu permiteau să se conteste legalitatea acestora decât cu ocazia unei căi de atac împotriva hotărârii pronunțate de Autoritate pe fond, dispozițiile articolului 464-29 împiedică exercitarea unei căi de atac sau a unei acțiuni în fața judecătorului competent și, având în vedere potențialul ireversibil al efectelor acestor decizii, aceste dispoziții aduceau atingere în mod excesiv dreptului la o cale de atac judiciară efectivă. Consiliul de Stat a reținut că deciziile de respingere sau de ridicare a secretului raportorului, care puteau fi dezlegate de procedura urmată în fața Autorității, intră sub incidența jurisdicției administrative și a competenței în primă instanță a Consiliului de Stat. 464-29 erau pătate, a anulat refuzul implicit al prim-ministrului și i-a cerut acestuia din urmă să procedeze la abrogarea acestora în termen de trei luni de la notificarea hotărârii. Decretul nr. 2015-521 din 11 mai 2015 a abrogat dispozițiile în cauză. Legea din 18 noiembrie 2016 a transferat judecătorului judiciar, în speță primul președinte al Tribunalului de apel din Paris, examinarea căilor de atac împotriva acestor decizii (a se vedea mai jos (a se vedea dreptul și practica internă relevantă). Procedura dintre sindicatul reclamant și societatea A. Sindicatul reclamant a inițiat în 1999 o acțiune împotriva societății A. în fața Tribunalului de Comerț din Versailles pentru practici comerciale înșelătoare, în speță prezentarea produselor sale ca fiind la fel de performante sau mai performante ca izolatorii tradiționali în lâna minerală. Prin hotărârea din 20 septembrie 2002, Tribunalul și-a respins cererile. După ce a dispus o expertiză și un supliment de competență, Tribunalul de Primă Instanță al Versailles a confirmat această hotărâre prin hotărârea din 10 ianuarie 2017. În cursul procedurii în fața Tribunalului de Primă Instanță, societatea A. a prezentat documente confiscate în cadrul procedurii desfășurate de Autoritate. Dreptul și practica internă relevante Dispozițiile relevante din Codul comercial sunt astfel redactate Articolul L. 463-4 Cu excepția cazurilor în care comunicarea sau consultarea acestor documente este necesară pentru exercitarea dreptului la apărare al unei părți în discuție, raportorul general al autorității de concurență poate refuza unei părți comunicarea sau consultarea documentelor sau a anumitor elemente conținute în aceste documente care pun în pericol secretul afacerilor altor persoane. În acest caz, îi sunt accesibile o versiune neconfidențială și un rezumat al documentelor sau elementelor în cauză. Articolul R. 463-15 În cazul în care raportorul consideră că una sau mai multe documente în versiunea lor confidențială sunt necesare pentru exercitarea drepturilor la apărare ale uneia sau mai multor părți sau că acestea trebuie să ia cunoștință de acestea în vederea dezbaterii în fața autorității, acesta informează prin scrisoare recomandată cu solicitare de aviz de primire persoana care a solicitat protecția secretului cauzelor conținute în aceste documente și stabilește un termen pentru a-și prezenta observațiile înainte ca raportorul general să ia o decizie. Decizia raportorului general este notificată părților interesate (...) În versiunea sa în vigoare în momentul faptelor, art. R. 464-29 din Codul comercial dispunea de deciziile adoptate de raportorul general al l Ca urmare a hotărârii Consiliului de Stat din 10 octombrie 2014, versiunea acestui articol care rezultă din Decretul nr. 2015-521 din 11 mai 2015 se citea astfel: Deciziile adoptate de raportorul general al Autorității pentru Concurență în temeiul articolului L. 463-4 care acordă protecția secretului comercial sau care refuză ridicarea secretului comercial nu pot face obiectul unei căi de atac decât prin decizia Autorității cu privire la fond. Prospectul anterior decretului precizează că deciziile de refuzare a protecției secretului comercial sau de ridicare a acestuia intră în sfera de competență a Consiliului de Stat. 388586), judecătorul din cadrul Consiliului de Stat, sesizat de o societate de o cerere de suspendare a deciziilor raportorului din cadrul Autorității care elimină confidențialitatea anumitor documente, a arătat că aceste decizii au fost executate în întregime din momentul în care documentele au fost comunicate în cadrul notificării privind obiecțiunile de către Autoritate și, în consecință, a declarat inadmisibilă cererea de suspendare. Legea nr. 2016-1547 din 18 noiembrie 2016 privind modernizarea justiției în secolul XXI a adăugat la articolul L. 462-7 din Codul comercial un 3 care prevede că decizia raportorului general al autorității de a refuza protecția secretului comercial sau de a ridica protecția face obiectul unei căi de atac. Noul articol L. 464-8-1 din Cod, instituit prin lege, precizează că deciziile în cauză pot face obiectul unei căi de atac în fața primului președinte al Tribunalului de Primă Instană din Paris, iar ordonana pronunțată de acesta din urmă asupra acestei căi de atac este susceptibilă să dea un recurs în casation. GRIEF Invocând articolele 6 alineatul (1) și 13 din convenție, sindicatul reclamant se plânge că nu a beneficiat de o cale de atac eficientă împotriva deciziilor raportorului Autorității care refuză să acorde secretul afacerilor sau să le ridice. Acesta susține că articolul R. 464-29 din Codul comercial, în redactarea sa în vigoare în momentul faptelor, prevedea că aceste decizii nu pot face obiectul unei căi de atac la fel de bine ca și decizia Autorității privind fondul. Or, această decizie poate să nu mai vorbim decât după mulți ani, în timp ce documentele pentru care secretul a fost refuzat sau ridicat sunt comunicate tuturor părților mai a căror parte înștiințată în momentul notificării obiecțiilor. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE Sindicatul reclamant a beneficiat, în conformitate cu cerințele articolului 1 din Convenție, recurs efectiv împotriva deciziilor raportorului general adjunct al Autorității Concurenței de a refuza sau de a ridica, pentru anumite documente, secretul afacerilor