NIȚULESCU v. ROMANIA

Comunicat la 20 decembrie 2019 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 7515/16 Daniel-Nicolae NIȚULESCU împotriva României depusă la 28 ianuarie 2016 OBJETORUL CAUZEI Cererea se referă la concedierea prin hotărâre finală din 22 octombrie 2015 eliberat de Curtea județului Mehedinți a procedurii inițiate de reclamant care urmărește să își provoace paternitatea fiului său minor, din cauza faptului că: (i) niciuna dintre documentele medicale prezentate de el a dovedit că a fost fizic incapabil să conceapă, și (ii) instanța de primă instanță nu a luat măsuri pozitive fie pentru a se asigura că fosta soție a reclamantului a respectat ordinul instanței de a se supune și copilului la un test ADN, fie pentru a solicita solicita reclamantului să prezinte dovezi suplimentare în sprijinul cererii sale. În baza articolului 8 din Convenție, reclamantul s-a plâns de încălcarea drepturilor sale la viața privată și a familiei, deoarece el nu a putut afla dacă el era tatăl biologic al fiului său, în calitate de soție și copilul său, a refuzat să facă testul ADN ordonat de instanțe interne în timpul procedurii. A existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată și de familie, în contravenție cu art. 8 din Convenție, în urma concediării de către instanțele interne a procedurii inițiate de el în căutarea de a contesta paternitatea sa a fiului său minor?

Communicated on 20 December 2019

FOURTH SECTION

Application no. 7515/16

Daniel-Nicolae NIȚULESCU

against Romania

lodged on 28 January 2016

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the dismissal by a final judgment of 22

October

2015 delivered by the Mehedinți County Court of the proceedings brought by the applicant seeking to challenge his paternity of his minor son on the grounds that: (i) none of the medical documents submitted by him proved that he was physically unable to conceive, and (ii)

the first-instance court had failed to take positive action either to ensure that the applicant’s former wife complied with the court’s order to submit herself and the child to a DNA test or to ask the applicant to submit additional evidence in support of his claim. Relying on Article 8 of the Convention the applicant complained about a breach of his rights to private and family life because he was unable to find out whether he was his son’s biological father as his wife and child refused to undergo the DNA test ordered by the domestic courts during the proceedings.

QUESTION TO THE PARTIES

Has there been a breach of the applicant’s right to respect for his private and family life contrary to Article 8 of the Convention following the dismissal by the domestic courts of the proceedings brought by him seeking to challenge his paternity of his minor son?