JIVAN v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
-
- Comunicată guvernului
JIVAN v. ROMANIA (CtEDO, 2020)
Comunicat la 13 februarie 2020 Publicat la 2 martie 2020 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 62250/19 Ioan-Doroteu JIVAN împotriva României depusă la 22 noiembrie 2019 OBJETORUL CAUZULUI Cererea se referă la acuzațiile că autoritățile interne au evaluat în mod încorect severitatea handicapului reclamantului, privand-l astfel de posibilitatea de a beneficia de un asistent personal. Reclamantul, care are 88 de ani, are un picior parțial amputat și suferă de mai multe afecțiuni medicale. Folosește un scaun cu rotile pentru a se muta în jurul valorii. El este în prezent ajutat în activitățile sale zilnice de către fiul său. Comisia pentru protecția adulților cu handicap a evaluat acordurile de viață ale reclamantului și compatibilitatea acestora cu situația sa medicală și a concluzionat că reclamantul a fost sever dezactivat și a avut nevoie de un asistent personal.
O evaluare ADL separată a starei reclamantului („activitățile de viață zilnică”) a ajuns la aceeași concluzie. Într-o decizie finală din 22 mai 2019 (dosarul nr. 88/111/CA/2019-R), Curtea de Apel Oradea a constatat că, în ciuda evaluărilor de mai sus, starea medicală principală a reclamantului (amputarea parțială a piciorului) nu a fost calificată prin lege ca fiind o „incapacitate severă” (Ordinul nr. 762/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalitate de Oportunitate). În consecință, instanța a decis că el nu ar putea beneficia de un asistent personal. Reclamantul se plânge că instanța internă nu a efectuat o evaluare complexă a handicapului și a condiției sale medicale, conform legii (capitolul 7, secțiunea III.1 din Ordinul Ministerului nr. 762/2007).
El se plânge, de asemenea, de durata acestor proceduri, susținând că, în amânarea examinării acțiunii sale, instanța internă nu a luat în considerare vârsta și dificultățile pe care le întâlnește în viața sa zilnică. A existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată, în contravenție cu art. 8 din Convenție, în ceea ce privește modul în care Curtea de Apel Oradea (decizia finală din 22 mai 2019) a evaluat situația sa și a aplicat standardele juridice relevante (în special capitolul 7, secțiunea III.1 din Ordinul nr. 762/2007 al Ministerului muncii, familiei și egalității de oportunități)? Durata procedurii civile care dădea naștere Curtei de Apel Oradea a fost decizia finală din 22 mai 2019 în încălcarea cerinței de „tempo rațional” de la art. 6 § 1 din Convenție?
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.