Comunicat la 20 martie 2020 Publicat la 18 mai 2020 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 49720/15 Maya Vladimirovna TROPACHEVSKAYA împotriva Rusiei introdusă la 30 septembrie 2015 OBIECTUL L Apoi, în 2014, autoritatea locală din sectorul forestier a descoperit o suprapunere între parcela reclamantei și un masiv forestier care nu poate fi mai mic decât statul. împotriva recurentei, susținând, pe de o parte, că legea interzice privatizarea parcelelor forestiere și, pe de altă parte, că dobândirea inițială a acestei parcele a fost frauduloasă. Instanțele au acceptat această acțiune pe motivele menționate. Astfel, reclamanta a fost privată de proprietatea sa fără despăgubire. Recurenta vede o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI: privarea reclamantei de titlul său de proprietate pe o parcelă de teren pe care a dobândit-o a fost conformă cu cerințele prevăzute la art. 1 din Protocolul nr 1 la convenție (Sergunin și alții c. Rusia (comitet), nr. 54322/14 și alte 2 §§ 38-43, 9 octombrie 2018 și, mutatis mutandis Gladysheva c. Rusia, n 7097/10, §§ 64-83, 6 decembrie 2011 și Pchelintseva și alte c. Rusia , n 47724/07 și 4 altele, §§ 73-101, 17 noiembrie 2016) Aplicarea de către instanțele naționale a articolului 302 § 1 din Codul civil care permite revendicarea bunurilor de pe l o verificare a existenței unui echilibru corect între interesul general al colectivității și imperativele protejării drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la convenție Hotărârea Tribunalului de la Naro-Fominsk din 9 decembrie 2014 prin care dreptul de proprietate al recurentei a fost declarat oprit; să impună o sarcină excesivă incompatibilă cu cerințele art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție
Communiquée le 20 mars 2020
Publié le 18 mai 2020
Requête n
o
49720/15
Maya Vladimirovna TROPACHEVSKAYA
contre la Russie
introduite le 30 septembre 2015
Dans la présente requête, la requérante avait acheté, en 2011, auprès d’un tiers une parcelle de terrain. Elle a enregistré son droit de propriété dans le Registre d’État des biens immobiliers. Puis, en 2014, l’autorité forestière locale a découvert un chevauchement entre la parcelle de la requérante et un massif forestier qui ne peut appartenir qu’à l’État. L’autorité forestière a formé une action
rei vindicatio
contre la requérante en arguant, d’une part, que la loi interdisait la privatisation des parcelles forestières, et, d’autre part, que l’acquisition initiale de cette parcelle avait été frauduleuse. Les juridictions ont fait droit à cette action aux motifs indiqués. Ainsi, la requérante a été privée de sa parcelle sans indemnisation. La requérante y voit une violation de l’article 1 du Protocole n
o
1.
1.
La privation de la requérante de son titre de propriété sur une parcelle de terrain qu’elle avait acquise, a-t-elle été conforme aux exigences de l’article 1 du Protocole n
o
1 à la Convention (
Sergunin et autres c. Russie
(comité), n
os
54322/14 et 2 autres, §§ 38-43, 9 octobre 2018, et,
mutatis mutandis
,
Gladysheva c. Russie
, n
o
7097/10, §§
64-83, 6
décembre 2011, et
Pchelintseva et autres c.
Russie
, n
os
47724/07 et 4
autres, §§
73-101, 17
novembre 2016)
?
2.
L’application par les juridictions nationales de l’article 302 § 1 du code civil permettant de revendiquer les biens auprès de l’acquéreur, indépendamment de sa bonne foi, a-t-elle été proportionnée et permettait
‑
elle une vérification de l’existence d’un juste équilibre entre l’intérêt général de la collectivité et les impératifs de la sauvegarde des droits fondamentaux de l’individu, au sens de l’article 1 du Protocole n
o
1 à la Convention
?
La décision du tribunal de Naro-Fominsk du 9 décembre 2014 par laquelle le droit de propriété de la requérante a été déclaré éteint, a
‑
t
‑
elle fait peser sur l’intéressée une charge excessive incompatible avec les exigences de l’article 1 du Protocole n
o
1 à la Convention
?