ISUPOV v. RUSSIA

Comunicat la 1 septembrie 2020 Postat la 21 septembrie 2020 SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 68401/14 Vyacheslav Gennadyevich ISUPOV împotriva Rusiei introdus la 7 octombrie 2014 FOARTE DE LA LASĂ ÎN prezenta cerere, reclamantul cumpărase de la o treime o parcelă de teren. El și-a înregistrat dreptul de proprietate. Apoi, administrația locală a format o acțiune rei vindicatio împotriva reclamantului argumentând că achiziționarea inițială a acestei parcele a fost frauduloasă. Instanțele au acceptat această acțiune și au considerat că argumentul bunei credințe a reclamantului era în culpă pentru acțiunea rei vindicatio. În acest fel, reclamantul a fost privat de terenul său fără despăgubire.

Reclamantul a considerat că acesta a încălcat art. 1 din Protocolul nr. RĂSPUNSURILE CU PRIVIRE LA PĂRȚI: privarea reclamantului de titlul său de proprietate pe o parcelă de teren pe care o dobândise, a fost ea conformă cu cerințele articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție (Sergunin și alții c. Rusia (comitet), nr. 54322/14 și 2 § 38-43, 9 octombrie 2018 și, mutatis mutandis Gladysheva c. Rusia, n 7097/10, § 64-83, 6 decembrie 2011 și Pchelintseva și alte c. Rusia , n 47724/07 și 4 altele, §§ 73-101, 17 noiembrie 2016) Aplicarea de către instanțele naționale a articolului 302 § 1 din Codul civil care permite revendicarea bunurilor de pe l o verificare a existenței unui echilibru corect între interesul general al colectivității și imperativele protejării drepturilor fundamentale ale persoanelor, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la convenție Poziția Curții Regionale Kirov conform căreia argumentul reclamantului întemeiat pe bună credință în momentul achiziționării terenului nu putea fi luat în considerare, în conformitate cu art. 302 alin. (1) din Codul civil, a făcut ca aceasta să impună o sarcină excesivă incompatibilă cu cerințele art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Communiquée le 1er septembre 2020 Publié le 21 septembre 2020

TROISIÈME SECTION

Requête n o 68401/14 Vyacheslav Gennadyevich ISUPOV contre la Russie introduite le 7 October 2014

OBJET DE L’AFFAIRE

Dans la présente requête, le requérant avait acheté auprès d’un tiers une parcelle de terrain. Il enregistra son droit de propriété. Puis, l’administration locale forma une action rei vindicatio contre le requérant en arguant que l’acquisition initiale de cette parcelle avait été frauduleuse. Les juridictions firent droit à cette action et estimèrent que l’argument de la bonne foi du requérant était inopérant pour l’action rei vindicatio. De cette façon, le requérant fut privé de sa parcelle sans indemnisation. Le requérant y voit une violation de l’article 1 du Protocole n o 1.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. La privation du requérant de son titre de propriété sur une parcelle de terrain qu’il avait acquise, a-t-elle été conforme aux exigences de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention ( Sergunin et autres c. Russie (comité), n os 54322/14 et 2 autres, §§ 38-43, 9 octobre 2018, et, mutatis mutandis , Gladysheva c. Russie , n o 7097/10, §§ 64-83, 6 décembre 2011, et Pchelintseva et autres c. Russie , n os 47724/07 et 4 autres, §§ 73-101, 17 novembre 2016) ? 2. L’application par les juridictions nationales de l’article 302 § 1 du code civil permettant de revendiquer les biens auprès de l’acquéreur, indépendamment de sa bonne foi, a-t-elle été proportionnée et permettait ‑ elle une vérification de l’existence d’un juste équilibre entre l’intérêt général de la collectivité et les impératifs de la sauvegarde des droits fondamentaux des individus, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention ? La position de la cour régionale de Kirov selon laquelle l’argument du requérant tiré de sa bonne foi lors de l’acquisition de la parcelle ne pouvait pas être pris en compte, conformément à l’article 302 § 1 du code civil, a ‑ t ‑ elle fait peser sur l’intéressé une charge excessive incompatible avec les exigences de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention ?