- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 26 martie 2020
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
Bokov și alții împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA III CAUZA DE BOKOV ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nr. 7779/17 și 5 altele - a se vedea lista anexată JUDGMENT STRASBOURG 26 martie 2020 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Bokov și alții c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care stă în calitate de comitet compus din: Alena Poláčková, Președintele, Dmitry Dedov, Gilberto Felici, judecători, și Liv Tigerstedt, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având deliberat în privat la 5 martie 2020, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat în cererile împotriva Rusiei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat.
Guvernul Rus („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții se plângeau că au fost condamnați în mod injust pentru infracțiuni de droguri după prinderea de către agenți de stat. DIRECȚIUNEA DE DECLARAȚII Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. Reclamanții se plângeau că au fost condamnați injust pentru infracțiunile de droguri pe care le-au fost solicitați de agenți de stat să le comite și că motivul lor de capcană nu a fost examinat în mod corespunzător în cadrul procedurii interne.
"În determinarea de a ... orice acuzație penală împotriva lui, toată lumea are dreptul la o audiere corectă ... de [a] ... tribunal ... " Curtea reiterează că absența în sistemul juridic național a unei proceduri clare și previzibile de autorizare a achizițiilor de teste de droguri rămâne o problemă structurală care expune reclamanții la o acțiune arbitrară de către agenții de stat și împiedică instanța internă să efectueze o revizuire judiciară eficace a motivelor de încurcare a acestora (a se vedea Veselov și alții c. Rusia , nr. 23200/10 și altele, § 126, 2 octombrie 2012). Curtea a constatat în mod constant o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție din cauza procedurii deficitare existente pentru autorizarea și administrarea achizițiilor de test de droguri în Statul pârât, o chestiune similară cu cea din acest caz (a se vedea Veselov și alții , citată mai sus §§ 126 28; Lagutin și alții c. Rusia , nr. 6228/09 și altele, §§ 124 25, 24 aprilie 2014; Lebedev și alții c. Rusia , nos 2500/07 și alții §§ 16, 30 aprilie 2015; și Yeremtsov și alții c. Rusia , nos 20696/06 și alții §§§ 21, 27 noiembrie 2014). După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită în ceea ce privește admisibilitatea și meritul acestor plângeri.
Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instant, procedurile penale împotriva reclamanților au fost incompatibile cu o noție de proces echitabil. 10. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție.
APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEII 11. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 12. Curtea reiterează că, atunci când un reclamant a fost condamnat în ciuda încălcării drepturilor sale garantate de art. 6 din Convenție, acesta ar trebui, în măsura posibilului, să fie pus în poziția în care ar fi fost condamnat, dacă cerințele acestei dispoziții nu ar fi fost ignorate, și că cea mai adecvată formă de recurs ar fi, în principiu, o reluare a procesului sau redeschiderea procedurii, dacă este solicitată (a se vedea Öcalan c. Turcia [GC], nr. 46221/99, § 210 în amendă, CEDH 2005-IV).
Având în vedere concluziile Curții în Kumitskiy și alții c. Rusia (n. 66215/12 și 4 altele, § 28, 10 iulie 2018), constatarea unei încălcări constituie, în sine, suficientă satisfacție pentru orice prejudiciu moral suferit de reclamanții în prezent (a se vedea, de asemenea, Zadumov c. Rusia, nr. 2257/12, §§ 80-81, 12 decembrie 2017). că aceste cereri dezvăluie o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenția privind prinderea de către agenți de stat; susține că constatarea unei încălcări constituie, în sine, o satisfacție suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de solicitanți. Efectuat în engleză și notificat în scris la 26 martie 2020, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Liv Tigerstedt Alena Poláčková Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice Lista cererilor depunând plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (întâmpinare de către agenți de stat) nr. Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Data nașterii Numele și locația Reprezentantului Data de achiziție a testului Tipul de droguri Criterii specifice Hotărâre interioare (apel, data) 7779/17 15/03/2017 Sergey Valerievich BOKOV 14/12/1975 04/03/2016 efedrină 01/04/2016 efedrină apeluri repetate, reclamantul nu a fost cunoscut de poliție ca traficant de droguri înainte de informațiile furnizate de utilizatorul de droguri, care apoi a acționat ca cumpărător, lipsa de informații incriminatoare, nici o dovadă că reclamantul a profitat în orice sens din vânzarea de droguri apeluri repetate, același utilizator de droguri care a cerut reclamantului să furnizeze droguri în ocazia anterioară Curtea Regională Kostroma, 11/10/2016 21544/17 10/03/2017 Vladislav Alekseyevich MAKAROV 17/04/1995 Lavrova Yelena Viktorovna Obninsk 05/08/2015 spice apeluri repetate, concomitent utilizator de droguri, deși anonimat după evenimente, lipsa de informare incriminarea Curții Regionale Kaluga, 12/09/2016 21558/17 07/03/2017 Ilya Vladimirovich NEKRASOV 31/07/1985 Bondarchuk Vladimir Yuryevich Moscova 23/03/2016 heroină utilizator de droguri, un episod,
apeluri repetate Curtea Orașului Moscova, 07/11/2016 66866/17 31/08/2017 Vitaliy Viktorovich KRAVCHENKO 25/09/1974 Khlebnikov Aleksandr Leondovich Levokumskoye 03/10/2013 canabis lipsa de informații incriminante, polițist sub acoperire, reclamantul este contestat mental Curtea Regională Stavropol, 21/06/2018 7577/18 29/01/2018 Artem Andreyevich VLASOV 11/08/1986 Averin Aleksandr Valentinovich Vladimir 03/02/2015 eroina lipsă de informații incriminante, apeluri repetate, consilier Vladimir Tribunal Regional, 03/08/2017 37691/18 17/07/2018 Anna Mikhaylovna MARIASOVA 16/05/1982 Mukhin Dmitriy Gennadyevich Krasnoyarsk 09/08/2016 PVP (medicament sintetic de metilefedron) lipsa de informare incriminatoare, presiunea de a vinde, tip anonim/neverificat, apeluri repetate, co-utilizator de droguri Krasnoyarsk Tribunal Regional, 18/01/2018
THIRD SECTION
CASE OF BOKOV AND OTHERS v. RUSSIA (Applications nos. 7779/17 and 5 others - see appended list ) JUDGMENT STRASBOURG 26 March 2020 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Bokov and Others v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Alena Poláčková, President, Dmitry Dedov, Gilberto Felici, judges, and Liv Tigerstedt, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 5 March 2020, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in applications against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.
The Russian Government (“the Government”) were given notice of the applications. THE FACTS
The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.
The applicants complained that they had been unfairly convicted of drug offences following entrapment by State agents. THE LAW
JOINDER OF THE APPLICATIONS
5. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
6 § 1 OF THE CONVENTION
6. The applicants complained that they had been unfairly convicted of drug offences which they had been incited by State agents to commit and that their plea of entrapment had not been properly examined in the domestic proceedings. They relied on Article 6 § 1 of the Convention, which reads as follows: Article 6 § 1 “In the determination of ... any criminal charge against him, everyone is entitled to a fair ... hearing ... by [a] ... tribunal ...”
The Court reiterates that absence in the national legal system of a clear and foreseeable procedure for authorising test purchases of drugs remains a structural problem which exposes applicants to an arbitrary action by the State agents and prevents the domestic courts from conducting an effective judicial review of their entrapment pleas (see Veselov and Others v. Russia , nos. 23200/10 and 2 others, § 126, 2 October 2012).
The Court has consistently found a violation of Article 6 § 1 of the Convention on account of the deficient existing procedure for authorisation and administration of test purchases of drugs in the respondent State, an issue similar to that in the present case (see Veselov and Others , cited above, §§ 126 ‑ 28; Lagutin and Others v. Russia , nos. 6228/09 and 4 others, §§ 124 ‑ 25, 24 April 2014; Lebedev and Others v. Russia , nos. 2500/07 and 4 others, §§ 12 ‑ 16, 30 April 2015; and Yeremtsov and Others v. Russia , nos. 20696/06 and 4 others, §§ 17 ‑ 21, 27 November 2014).
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion as to the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the criminal proceedings against the applicants were incompatible with a notion of a fair trial.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
11. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
The Court reiterates that when an applicant has been convicted despite an infringement of his rights as guaranteed by Article 6 of the Convention, he should, as far as possible, be put in the position in which he would have been had the requirements of that provision not been disregarded, and that the most appropriate form of redress would, in principle, be a retrial or the reopening of the proceedings, if requested (see Öcalan v. Turkey [GC], no. 46221/99, § 210 in fine, ECHR 2005-IV). Given the Court’s findings in Kumitskiy and Others v. Russia (nos. 66215/12 and 4 others, § 28, 10 July 2018), the finding of a violation constitutes in itself sufficient just satisfaction for any non-pecuniary damage sustained by the applicants in the present cases (see also Zadumov v. Russia, no. 2257/12, §§ 80-81, 12 December 2017). FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to join the applications; Declares the applications admissible; Holds that these applications disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning entrapment by State agents; Holds that the finding of a violation constitutes in itself sufficient just satisfaction for any non-pecuniary damage sustained by the applicants. Done in English, and notified in writing on 26 March 2020, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Liv Tigerstedt Alena Poláčková Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (entrapment by State agents) No. Application no. Date of introduction Applicant’s name Date of birth Representative’s name and location Test purchase date Type of drugs Specific grievances Final domestic judgment (appeal court, date) 7779/17 15/03/2017 Sergey Valeryevich BOKOV 14/12/1975 04/03/2016 ephedrine 01/04/2016 ephedrine repeated calls, the applicant was not known to the police as a drug dealer before the information given by the drug user, who then acted as a buyer, lack of incriminating information, no evidence that the applicant profited in any respect from the drug sale repeated calls, the same drug user who had asked the applicant to provide drugs on the earlier occasion Kostroma Regional Court, 11/10/2016 21544/17 10/03/2017 Vladislav Alekseyevich MAKAROV 17/04/1995 Lavrova Yelena Viktorovna Obninsk 05/08/2015 spice repeated calls, fellow drug user, although anonymised after the events, lack of incriminating information Kaluga Regional Court, 12/09/2016 21558/17 07/03/2017 Ilya Vladimirovich NEKRASOV 31/07/1985 Bondarchuk Vladimir Yuryevich Moscow 23/03/2016 heroin fellow drug user, one episode, repeated calls Moscow City Court, 07/11/2016 66866/17 31/08/2017 Vitaliy Viktorovich KRAVCHENKO 25/09/1974 Khlebnikov Aleksandr Leonidovich Levokumskoye 03/10/2013 cannabis lack of incriminating information, undercover policeman, the applicant is mentally challenged Stavropol Regional Court, 21/06/2018 7577/18 29/01/2018 Artem Andreyevich VLASOV 11/08/1986 Averin Aleksandr Valentinovich Vladimir 03/02/2015 heroin lack of incriminating information, repeated calls, fellow drug user Vladimir Regional Court, 03/08/2017 37691/18 17/07/2018 Anna Mikhaylovna MARYASOVA 16/05/1982 Mukhin Dmitriy Gennadyevich Krasnoyarsk 09/08/2016 PVP (synthetic drug of metilefedron) lack of incriminating information, pressure to sell, anonymous/unverified tip, repeated calls, fellow drug user Krasnoyarsk Regional Court, 18/01/2018