Comunicată la 16 aprilie 2020 Publicată la 8 iunie 2020 SECȚIUNEA A DOUA RĂSPUNSURI N 62013/12 și 62428/12 Umut çONGAR împotriva Turciei și Nesimi KALA împotriva Turciei, introduse la 20 iulie 2012 CU PRIVIRE LA L acuzațiile referitoare la procedura penală în care reclamanții au fost judecați și condamnați la o pedeapsă cu închisoarea fermă de 6 ani și 3 luni pentru a fi membru al unei organizații teroriste și pentru a participa la activitățile acesteia (PKK, parte a lucrătorilor din Kurdistan). Din documentele din dosarele lor reiese că, pentru a stabili vinovăția reclamanților, instanta de judecată a Malatyei a ținut seama de următoarele elemente: participarea reclamanților la mai multe reuniuni, la greva foamei presupus organizată în conformitate cu instrucțiunile organizației ilegale, la o ceremonie organizată ca urmare a decesului unui terorist și la lansarea sloganurilor în favoarea organizării ilegale în cadrul acestor activități. texte de propagandă și fotografii ale liderului organizației teroriste confiscate în calculatoarele personale ale inculpaților. declarațiile martorului anonim numit Gömlek În nici un stadiu al procedurii nu au fost în măsură să interogheze sau să interogheze martorul anonim. Reclamanții susțin că au fost supuși, în cadrul procedurilor penale inițiate împotriva lor, unui refuz al unui proces echitabil și al încălcării dreptului la apărare și se plâng în special că nu au putut, în niciun moment al procedurilor penale, să interogheze sau să interogheze martorul anonim. De asemenea, se plâng de hotărârea de restricție la dosar până la introducerea actului de acuzare împotriva inculpatului și se referă la încălcarea art. 6, 8 și 10 din Convenție. Faptele și obiecțiunile sunt similare celor examinate în cauza Balta și Demir c. Turcia (n 48628/12, 23 iunie 2015). iunie 2015, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) și a articolului 3 litera (d) din convenție, din cauza faptului că instanțele judecătorești nu au putut în niciun moment să interogheze sau să interogheze martorul anonim, a cărui mărturie privind identitatea pare să fi avut loc în ceea ce privește încheierea procedurii în fața instanței judecătorești în cauză, precum și a refuzului instanței judecătorești de a reaudia martorul anonim în prezența reclamanților, astfel cum au solicitat aceștia din urmă În acest caz, cum era necesar să se păstreze anonimatul martorului Gömlek și să se recurgă la limitări ale dreptului inculpaților de a prezenta dovezi în prezența lor? Ar fi putut fi luate în considerare măsuri mai puțin restrictive?
Communiquée le 16 avril 2020
Publié le
8 juin 2020
Requêtes n
os
62013/12 et 62428/12
Umut ÇONGAR contre la Turquie
et Nesimi KALA contre la Turquie
introduites le 20 juillet 2012
Les requêtes concernent
les allégations relatives à la procédure pénale lors de laquelle les requérants ont été jugés et condamnés à une peine de prison ferme de 6 ans et 3 mois pour être membre d’une organisation terroriste et de participer à ses activités (PKK, partie des travailleurs du Kurdistan).
Il ressort des pièces de leurs dossiers que pour établir la culpabilité des requérants, la cour d’assises de Malatya a tenu compte des éléments suivants
:
-
participation des requérants à plusieurs meetings, à une grève de la faim prétendument organisée conformément aux instructions de l’organisation illégale, à une cérémonie organisée suite au décès d’un terroriste, et au lancement des slogans en faveur de l’organisation illégale lors de ces activités.
-
des textes de propagande et des photos du leader de l’organisation terroristes saisis dans les ordinateurs personnels des accusés.
-
les déclarations du témoin anonyme dénommé «
Gömlek
».
À aucun stade de la procédure les requérants n’ont pu interroger ou faire interroger le témoin anonyme.
Les requérants allèguent avoir subi, dans le cadre des poursuites pénales engagées contre eux, un déni de procès équitable et des atteintes aux droits de la défense. Ils se plaignent en particulier de n’avoir pu, à aucun moment de la procédure pénale, interroger ou faire interroger le «
témoin anonyme
» dont les déclarations sont selon eux à la base de leur condamnation. Ils se plaignent donc de l’iniquité de la procédure pénale aboutissant à leurs condamnations d’emprisonnement.
Ils se plaignent également de la décision de restriction au dossier jusqu’à l’introduction de l’acte d’accusation à l’encontre des requérants.
Ils invoquent la violation des articles 6, 8 et 10 de la Convention.
Les faits et les griefs sont similaires à ceux examinés dans l’affaire,
Balta et Demir
c. Turquie
, (n
o
48628/12, 23 juin 2015).
1.
En considération de l’affaire
Balta et Demir c. Turquie
, n
o
48628/12, 23
juin 2015, y a-t-il eu violation de l’article 6 §§ 1 et 3 d) de la Convention, en raison du fait que les requérants n’ont pu à aucun moment de la procédure interroger ou faire interroger le témoin anonyme, dont le témoignage sur l’identification semble avoir pesé quant à l’issue de la procédure devant la cour d’assises, ainsi que du refus de la cour d’assises de réentendre le témoin anonyme en présence des requérants, comme le sollicitaient ces derniers
?
2.
En l’espèce, en quoi était-il nécessaire de préserver l’anonymat du témoin «
Gömlek
» et de recourir à des limitations du droit des accusés à ce que les preuves à charge soient produites en leur présence
? Des mesures moins restrictives auraient-elles pu être envisagées
?