CtEDO 11.07.2013 Auto

BALTA ET DEMİR c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
11.07.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BALTA ET DEMİR c. TURQUIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Secțiunea a doua Cerere nr. 48628/12 Ahmet BALTA și Ahmet Göksen DEMÕR împotriva Turciei, introdusă la 19 iunie 2012 EXPOSAT DEFICIENȚE Reclamanții, dl Ahmet Balta și dl Ahmet Göksen Demir, sunt resortisanți turci născuți în 1974 și, respectiv, 1991 și rezidenți în Tunceli. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către dl Y. Y. Mrek, avocat în Istanbul. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. La 5 iunie 2009, un martor anonim, numit Gömlek În urma unei anchete penale privind activitățile PKK (parte a lucrătorilor din Kurdistan), procurorul i-a identificat pe reclamanți ca fiind persoane care desfășoară activități în favoarea organizației incriminate și nu s-a depus nicio copie a acestei declarații la dosar. Pe baza informațiilor furnizate de martorul anonim, reclamanții au fost arestați la 22 iunie 2009 de către ofițerii de poliție implicați în secțiunea de combatere a terorismului a Direcției de Securitate din Tunceli și au fost arestați. La 25 iunie 2009, Parchetul i-a interogat pe reclamanți cu privire la presupusele lor activități în cadrul PKK. În special, părțile interesate au fost informate că au fost identificate ca fiind persoane care desfășoară activități în favoarea organizației acuzate și au negat desfășurarea unor astfel de activități. Dl Balta a declarat, printre altele, că este activist în cadrul DTP (Partea pentru o societate democratică - Demokratik Toplum Partsi mai târziu, în aceeași zi, ei au fost trimiși în fața judecătorului care a ordonat eliberarea lor provizorie. La o dată imprecisă, Parturiul lui Malatya i-a inculpat pe reclamanții șefului de la PKK. În timpul procedurii în fața instanței de judecată a lui Malatya, la 16 septembrie 2009, martorul anonim, Gömlek La 22 iunie 2009, el a confirmat declarațiile sale adunate de Parchet și a declarat că a identificat persoanele ale căror fotografii au fost anexate la declarația sa. Din dosar reiese că o persoană pe nume E. Becerikli: o scrisoare la tribunalul din Malatya, în care susținea faptul că: pe care o susținea la 18 februarie 2010 se prezenta la Tribunalul de Justiție din Malatya, nu fusese ascultat de instanța de judecată. El susținea că era martorul anonim numit Gömlek. El a solicitat, de asemenea, să fie ascultat de tribunalul din Malatya. Această scrisoare a fost depusă la dosar la 18 februarie 2010. La 20 octombrie 2010, reclamanții și-au prezentat memoriile în apărare, în care pledau nevinovați și au contestat modul în care au fost înregistrate declarațiile martorilor anonimi și celelalte probe obținute. În plus, aceștia au susținut că aceste declarații nu puteau fi considerate drept probe aflate în întreținere, în măsura în care acestea nu au fost obținute sau reproduse în fața instanței de fond în cursul unei proceduri contradictorii; în plus, au susținut că celelalte probe, în special înregistrările video, nu au fost discutate în fața instanței de judecată. Prin hotărârea din 21 octombrie 2010, tribunalul din Malatya a condamnat șaisprezece persoane, inclusiv reclamanții, la vârsta de șase ani și trei luni de închisoare pentru apartenență la o bandă armată în sensul articolului 314 alineatele (2) din Codul penal. Pentru a stabili vinovăția lui. Balta și da.G. Demir, aceasta a luat în considerare următoarele elemente: : participarea persoanelor interesate la mai multe reuniuni, la o grevă a foamei presupus organizată în conformitate cu instrucțiunile organizației ilegale, la o ceremonie organizată ca urmare a decesului unui terorist și la lansarea sloganurilor în favoarea organizării ilegale în cadrul acestor activități. Pe de altă parte, Comisia a constatat că textele de propagandă și fotografiile liderului organizației teroriste au fost confiscate în calculatoarele personale ale inculpaților. De asemenea, aceasta a arătat că, potrivit declarațiilor martorului anonim numit Gömlek, A. Balta și A.G. Demir făceau parte din YDGM (Yartsever Demokratik Gençlik Merkezi, Centrul de Tineret al patrioților democrați În plus, aceasta a formulat următoarele considerente: Cu toate că s-a solicitat ca martorul anonim [care se presupune că este prezent în tribunal] să fie ascultat din nou de tribunalul nostru, să i se adreseze întrebări deja pregătite și să se organizeze o confruntare, această cerere este respinsă. Într-adevăr, având în vedere faptul că instanța de judecată a lui Bingol a fost deja audiată în conformitate cu normele de procedură, că identitatea martorului anonim nu poate fi dezvăluită, că nu există nicio contradicție între declarațiile obținute în etapa de laminare și cele colectate în cadrul comisiei de recurs, că răspunsurile la aceste întrebări se aflau deja în aceste declarații (...) o nouă audiere a martorului anonim nu ar putea aduce niciun element nou la dosar. Pe de altă parte, instanța de judecată a respins cererea reclamanților și a colegilor lor inculpați de a obține expertiză în înregistrările video. În acest scop, aceasta a considerat că acuzația de apartenență la o bandă armată nu se baza pe aceste activități, ci se baza pe mai multe elemente de probă, și anume declarațiile martorilor anonimi și procesele-verbale ale poliției. La 10 decembrie 2010, reclamanții au formulat un recurs în casation. Prin hotărârea din 7 decembrie 2011, Curtea de Casație a confirmat hotărârea de primă instanță. La 30 ianuarie 2012, o copie a acestei hotărâri a fost transmisă instanței judecătorești din Malatya. Potrivit reclamanților, decizia Curții de Casație a fost notificată acestora la 8 iunie 2012. Invocând art. 6 din convenție, reclamanții susțin că au fost supuși în mai multe privințe, în cadrul urmăririi penale împotriva acestora, unui refuz al unui proces echitabil și al încălcării dreptului la apărare. Ei se plâng în special că nu au putut, în niciun moment al procedurii penale, să interogheze sau să interogheze martorul anonim ale cărui declarații sunt, după părerea lor, la baza condamnării lor. Invocând art. 10 din convenție, reclamanții susțin că condamnarea lor pentru desfășurarea de activități în favoarea unui partid politic legal, și anume DTP, a încălcat libertatea de exprimare a opiniilor lor politice și, în opinia lor, această condamnare a avut drept scop să împiedice activitățile DTP. A existat vreo încălcare a articolului 6 alineatul (1) și a articolului 3 litera (d) din convenție, din cauza faptului că instanța nu a putut în niciun moment să interogheze sau să interogheze martorul anonim, a cărui mărturie privind identificarea pare să fi avut loc în ceea ce privește încheierea procedurii în fața instanței judecătorești în cauză, precum și a refuzului instanței judecătorești de a reaudia martorul anonim în prezența reclamanților, așa cum au solicitat aceștia din urmă? În dreptul penal turc, care sunt măsurile luate pentru punerea în balanță a intereselor apărării și a argumentelor militante în favoarea menținerii anonimatului martorilor în caz de utilizare a declarațiilor anonime pentru condamnare (Van Mechelen și alții c. Țările de Jos, 23 aprilie 1997, § 54, Recuperarea hotărârilor și a deciziilor 1997 III)? În speță, de ce era necesar să se păstreze anonimatul martorului Gömlek și să se recurgă la limitări ale dreptului inculpaților de a prezenta probe în prezența lor? Ar fi putut fi luate în considerare măsuri mai puțin restrictive în practică tribunalele turce în această privință? A existat vreo încălcare a dreptului reclamanților la libertatea de exprimare și în special a dreptului lor de a exprima idei politice și de a exercita o activitate politică în sensul articolului 10 coroborat cu art. 11 din convenție?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2013-10-01
0,93
KAYMAZ ET YÜKSEL c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 10695/05 Bayram KAYMAZ et autres contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 1 er octobre 2013 en un comité composé de : Peer Lorenzen, président, András S
CtEDO 2006-04-18
0,93
AFFAIRE KATAR ET AUTRES c. TURQUIE
du règlement). EN FAIT LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE 8. Les requérants, MM. Özcan, Katar et Aytu, sont nés respectivement en 1973, 1963 et 1958. A l’époque des faits, ils résidaient à Istanbul, Şırnak et Muğla. 9. Dans le cadre d’une opérat
CtEDO 2012-10-26
0,93
BALTA c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION Requête n o 51359/09 Şahin BALTA contre la Turquie introduite le 17 septembre 2009 EXPOSÉ DES FAITS Le requérant, M. Şahin Balta, est un ressortissant turc né en 1975 et résidant à Istanbul. Il est représenté devant la Cour
CtEDO 2006-07-18
0,93
AFFAIRE BALTACI c. TURQUIE
vernement les griefs tirés des articles 5 § 3 et 6 § 1 de la Convention. Se prévalant de l’article 29 § 3, elle a décidé que seraient examinés en même temps la recevabilité et le bien-fondé de l’affaire. EN FAIT 4. Le requérant est né en 19
CtEDO 2012-01-10
0,93
IMRET c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION Requête n o 57316/10 Abdulcelil İMRET contre la Turquie introduite le 7 septembre 2010 EXPOSÉ DES FAITS EN FAIT Le requérant, M. Abdulcelil İmret, est un ressortissant turc né en 1958 et résidant à Batman. Il est représenté
Sursă