Comunicat la 26 iunie 2020 Publicat la 20 iulie 2020 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 23228/18 E.B. împotriva Italiei depusă la 9 mai 2018 OBIECTUL CAUZEI Reclamantul, un național tunisian, a ajuns la coasta italiană la 16 Octombrie 2017 la bordul unei nave rudimentare și a fost apoi transferat la Hotspotul Lampedusa. După 10 zile de ședere, el a fost transferat la Palermo și, în cele din urmă, deportat în Tunisia la 11 noiembrie 2017. 3 din Convenție, în timpul șederii sale în Hotspotul Lampedusa, având în vedere în special condițiile materiale ale detenției sale (a se vedea M.S.S. c. Belgia și Grecia [GC], nr. 30696/09, ECHR 2011 și Tarakhel c. Elveția [GC], nr. 29217/12, ECHR 2014 (extracte))? A fost reclamantul privat de libertate în încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție (a se vedea Khlaifia și alții v. Italia) [GC], nr. 16483/12, 15 decembrie 2016) în timpul sejurului său în Hotspotul Lampedusa? A fost ordonată detenția reclamantului „în conformitate cu o procedură prevăzută de lege”? A fost informată reclamantul, într-o limbă pe care a înțeles-o, despre motivele de detenție prevăzute la art. 5 § 2 din Convenție? Are reclamantul la dispoziția sa o procedură eficace prin care ar putea contesta legalitatea detenției sale, conform articolului 4 din Convenție? În alternativa, în cazul în care art. 5 ar fi considerat inaplicabil în circumstanțele prezentului caz, a existat o restricție asupra dreptului reclamantului la libertate de circulație, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 4 la Convenție? A avut reclamantul la dispoziție un remediu intern eficace pentru a-și prezenta reclamațiile în temeiul art. 3 și 5 1, 2 și 4 din Convenție și art. 2 § 1 din Protocolul nr. 4 la Convenție, conform art. 13 din Convenție?
Communicated on 26 June 2020
Published on 20 July 2020
Application no. 23228/18
E.B.
against Italy
lodged on 9 May 2018
The applicant, a Tunisian national, reached the Italian coast on 16
October 2017 on board of a rudimentary vessel and was then transferred to the Hotspot of Lampedusa. After 10 days of stay, he was transferred to Palermo and eventually deported to Tunisia on 11 November 2017.
1.
Has the applicant been subjected to inhuman or degrading treatment, in breach of Article
3 of the Convention, during his stay in the Hotspot of Lampedusa, having regard in particular to the material conditions of his detention (see
M.S.S. v. Belgium and Greece
[GC], no.
30696/09, ECHR 2011 and
Tarakhel v. Switzerland
[GC], no. 29217/12, ECHR 2014 (extracts))?
2.
Was the applicant deprived of his liberty in breach of Article
5 §
1 of the Convention (see
Khlaifia and Others v. Italy
[GC], no.
16483/12, 15
December 2016) during his stay in the Hotspot of Lampedusa?
Was the applicant’s detention ordered “in accordance with a procedure prescribed by law”?
3.
Was the applicant informed, in a language which he understood, of the reasons for his detention as required by Article
5 §
2 of the Convention?
4.
Did the applicant have at his disposal an effective procedure by which he could challenge the lawfulness of his detention, as required by Article
5
§
4 of the Convention?
5.
Alternatively, should Article 5 considered to be inapplicable to the circumstances of the present case, has there been a restriction on the applicant’s
right to liberty of movement
, guaranteed by Article
2
§
1 of Protocol no.
4 to the Convention?
6.
Did the applicant have at his disposal an effective domestic remedy to raise before the Italian authorities his complaints under Articles 3 and 5
§§
1, 2 and 4 of the Convention and Article 2 § 1 of Protocol no. 4 to the Convention, as required by Article
13 of the Convention?