Comunicat la 26 iunie 2020 Publicat la 20 iulie 2020 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 12344/18 S.B. și alții împotriva Italiei depusă la 12 martie 2018 OBIECTUL CAUZEI Reclamanții, cetățenii tunisieni, sunt o familie de trei persoane. Primul reclamant este tatăl celui de-al doilea și al treilea reclamant, care erau 15 și 14 ani atunci când a fost depus Tribunalul. Primul reclamant a sosit în Italia la 15 ianuarie 2018. Al doilea și al treilea reclamant s-au alăturat la 1 februarie 2018. Odată transferată la Hotspotul Lampedusa, primul reclamant a depus o cerere de azil și a fost ulterior auzită de comisia teritorială a Trapani la 30 ianuarie 2018. Cererea sa a fost suspendată ulterior datorită examinării de către Curtea Palermo a veracității legăturii familiale dintre solicitanți. Cererea de azil depusă de reclamanții al doilea și al treilea nu a fost înregistrată. După un incendiu care a deteriorat Hotspotul Lampedusa, la 8 martie 2018, al doilea și al treilea reclamant au fost plasate într-un centru pentru minori și, prin urmare, separat de primul reclamant. Acesta a fost suspectată că a fost implicată în accidentul de incendiu, a fost arestat ( fermo La 9 martie 2018 Curtea de Tineret din Palermo a hotărât să nu confirme plasarea celor de-a doua și a treia solicitanți într-un centru pentru minori, având în vedere că ar putea fi reuniți cu tatăl lor. La 14 martie 2018, a doua și a treia solicitanți au fost transferați la centrul FAMI Alfuras pentru minorii din Agrigento. Primul reclamant a fost plasat într-o instalație adultă în apropiere. La cererea lor, reclamanții au fost reuniți la 23 martie 2018. 3 din Convenție, în timpul șederii lor în Hotspotul Lampedusa, având în vedere în special condițiile materiale ale detenției lor (a se vedea M.S.S. c. Belgia și Grecia [GC], nr. 30696/09, ECHR 2011 și Tarakhel c. Elveția [GC], nr. 29217/12, ECHR 2014 (extracte))? A existat o încălcare a dreptului reclamanților de a respecta viața lor de familie, în contravenție cu art. 8 din Convenție, datorită despărțirii primului reclamant de copiii săi, de la 14 martie 2018 până la 23 martie 2018? Reclamanții au fost privați de libertate în încălcarea articolului Convenției (a se vedea Khlaifia și alții c. Italia [GC], nr. 16483/12, 15 decembrie 2016) în timpul șederii lor în Hotspotul Lampedusa? Reclamanții au fost deținuți „în conformitate cu o procedură prescrisă de lege”? Reclamanții au fost informați, într-o limbă pe care le-au înțeles, cu privire la motivele de detenție, astfel cum prevede art. 5 § 2 din Convenție? Reclamanții au pus la dispoziție o procedură eficace prin care să poată contesta legalitatea detenției lor, astfel cum prevede art. 5 §§ 4 din Convenție? Alternativ, ar trebui să se considere că art. 5 nu se aplică circumstanțele prezentului caz, a existat o restricție asupra dreptului reclamanților la libertate de circulație, garantat de art. 2 § 1 din Protocolul nr. 4 la Convenție? Reclamanții au la dispoziția lor un remediu intern eficace pentru a ridica în fața autorităților italiene plângerile lor în temeiul articolelor 3 și 8 din convenție, conform articolului 13 din convenție?
Communicated on 26 June 2020
Published on 20 July 2020
Application no. 12344/18
S.B. and Others
against Italy
lodged on 12 March 2018
The applicants, Tunisian nationals, are a family of three. The first applicant is the father of the second and third applicants, who were fifteen and fourteen at the time when the case was lodged with the Court. The first applicant arrived in Italy on 15 January 2018. The second and third applicants joined him on 1
st
February 2018.
Once transferred to the Hotspot of Lampedusa, the first applicant filed an asylum request and was subsequently heard by the territorial commission of Trapani on 30 January 2018. His request was later suspended due to the examination by the court of Palermo of the veracity of the family link between the applicants. The asylum request filed by the second and third applicants was allegedly not registered.
Following a fire that damaged the Hotspot of Lampedusa, on 8
March
2018 the second and third applicants were placed in a centre for minors and thus separated from the first applicant. The latter was suspected of having been involved in the fire accident, was arrested (
fermo
) but later released for lack of evidence.
On 9 March 2018 the Youth Court of Palermo decided not to confirm the placement of the second and third applicants in a centre for minors, considering that they could be reunited with their father.
On 14 March 2018 the second and third applicants were transferred to the FAMI Alfuras centre for minors of Agrigento. The first applicant was placed in an adults’ facility nearby. On their request, the applicants were reunited on 23
March 2018.
1.
Have the applicants been subjected to inhuman or degrading treatment, in breach of Article
3 of the Convention, during their stay in the Hotspot of Lampedusa, having regard in particular to the material conditions of their detention (see
M.S.S. v. Belgium and Greece
[GC], no.
30696/09, ECHR 2011 and
Tarakhel v. Switzerland
[GC], no.
29217/12, ECHR 2014 (extracts))?
2.
Has there been a violation of the applicants’ right to respect for their family life, contrary to Article
8 of the Convention, due to the separation of the first applicant from his children, from 14 March 2018 until 23
March
2018?
3.
Were the applicants deprived of their liberty in breach of Article
5
§
1
of the Convention (see
Khlaifia and Others v. Italy
[GC], no.
16483/12, 15 December 2016) during their stay in the Hotspot of Lampedusa?
Was the applicants’ detention ordered “in accordance with a procedure prescribed by law”?
4.
Were the applicants informed, in a language which they understood, of the reasons for their detention as required by Article
5 §
2 of the Convention?
5.
Did the applicants have at their disposal an effective procedure by which they could challenge the lawfulness of their detention, as required by Article
5 §
4 of the Convention?
6.
Alternatively, should Article 5 considered to be inapplicable to the circumstances of the present case, has there been a restriction on the applicants’
right to liberty of movement
, guaranteed by Article
2 §
1 of Protocol no.
4 to the Convention?
7.
Did the applicants have at their disposal an effective domestic remedy to raise before the Italian authorities their complaints under Articles 3 and 8 of the Convention, as required by Article
13 of the Convention?