GHRENASSIA c. LUXEMBOURG

Comunicat la 8 iulie 2020 Publicată la 27 iulie 2020 SECȚIUNEA a patra Cerere nr 27160/19 Gaston GHRENASSIA împotriva Luxemburgului introdus la 15 mai 2019 OBIECTUL DE LIMBARE Cererea se referă la un litigiu între reclamant, artist cunoscut sub numele de Enrico Macias, și o bancă cu privire la contracte de împrumut cu un montaj financiar complex. În cadrul lichidării băncii, reclamantul a solicitat în mod în întregime anularea contractelor și admiterea unei declarații de creanță în fața instanțelor comerciale luxemburgheze. Acestea au refuzat să suspende judecarea cauzei în așteptarea unei urmăriri penale inițiate împotriva băncii din Franța pentru fraudă. Reclamantul s-a ocupat de casare, reproșând Curții din Luxemburg să fi considerat, printre altele, că principiul pe care l-a luat persoana fizică în calitate de civil în statul membru respectiv ar fi limitat la urmărirea penală în fața unei instanțe luxemburgheze.

Curtea de Casație și-a respins recursul. Printre altele, într-un al doilea aspect al celui de-al doilea motiv de casare, reclamantul a susținut că obligația de a suspenda judecarea cauzei era impusă de diferitele dispoziții ale dreptului Uniunii Europene și, susținut în acest sens de Parchetul General, a propus prezentarea Curții a Uniunii Europene a unei întrebări preliminare referitoare la aceasta. Curtea de Casație a declarat acest motiv, luat în al doilea aspect, inadmisibil pe motiv că a pus în aplicare patru cazuri de deschidere distincte și nu un singur caz de deschidere în conformitate cu legea. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul consideră că a fost privat de dreptul său de acces la o instanță, reproșând Curții de Casație să fi dat dovadă de o declarație excesivă.

ÎNTREBARE CU P Ă R Ț II Respingerea de către Curte a celui de-al doilea motiv de casare a reclamantului, luat în al doilea domeniu al său, a adus atingere dreptului său de a avea acces la o instanță în sensul articolului 6 alineatul (1) din Convenție

Communiquée le 8 juillet 2020 Publiée le 27 juillet 2020

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 27160/19 Gaston GHRENASSIA contre le Luxembourg introduite le 15 mai 2019

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne un litige entre le requérant, artiste connu sous le nom d’Enrico Macias, et une banque au sujet de contrats de prêt comportant un montage financier complexe. Dans le cadre de la liquidation de la banque, le requérant sollicita en vain l’annulation des contrats et l’admission d’une déclaration de créance devant les juridictions commerciales luxembourgeoises. Celles-ci refusèrent de surseoir à statuer dans l’attente de l’issue d’une poursuite pénale engagée contre la banque en France pour escroquerie. Le requérant se pourvut en cassation, reprochant à la Cour d’appel d’avoir notamment estimé que le principe que « le criminel tient le civil en l’état » serait circonscrit aux poursuites pénales engagées devant une juridiction luxembourgeoise.

La Cour de cassation rejeta son pourvoi. Entre autres, dans une seconde branche de son deuxième moyen de cassation, le requérant avait argumenté que l’obligation de surseoir à statuer était imposée par différentes dispositions du droit de l’Union européenne et, soutenu en cela par le parquet général, il avait proposé la soumission à la Cour de justice de l’Union européenne d’une question préjudicielle y relative. La Cour de cassation déclarait ce moyen, pris en sa seconde branche, irrecevable au motif qu’il mettait en œuvre quatre cas d’ouverture distincts et non un seul cas d’ouverture conformément à la loi. Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant estime avoir été privé de son droit d’accès à un tribunal, reprochant à la Cour de cassation d’avoir fait preuve d’un formalisme excessif.

QUESTION AUX PARTIES

Le rejet par la Cour de cassation du deuxième moyen de cassation du requérant, pris en sa seconde branche, a-t-il porté atteinte à son droit d’accès à un tribunal au sens de l’article 6 § 1 de la Convention ?