Staykov împotriva Bulgariei

Comunicat la 16 iulie 2020 Publicată la 3 august 2020 SECȚIUNEA A patra Cerere nr 16282/20 Minyu Staykov STAYKOV împotriva Bulgariei introdusă la 7 aprilie 2020 OBIECTUL L Acestea se referă la durata detenției provizorii a reclamantului, un om de afaceri cunoscut în Bulgaria. Detenția în cauză a fost ordonată la 5 septembrie 2018 în cadrul unei proceduri penale îndreptate împotriva reclamantului și, printre altele, în ceea ce privește cheltuielile legate de spălarea banilor și de frauda fiscală. Detenția respectivă era încă în curs la momentul depunerii cererii.

Durata detenției provizorii suferită de reclamant a fost compatibilă cu condiția hotărârii într-un termen rezonabil, în sensul articolului 5 alineatul (3) din convenție, în conformitate cu art. 5 alineatul (4) din convenție, o procedură efectivă prin care reclamantul putea contesta legalitatea detenției sale după luna mai 2019? • În special, instanțele interne au examinat, în deciziile lor privind cererile de extindere ale reclamantului, toate chestiunile legate de legalitatea și de necesitatea menținerii sale în detenție Decizia de a menține reclamantul în detenție provizorie după 7 mai 2019 a fost luată în detrimentul articolului 18 din Convenție, în alt scop decât cel prevăzut la art. 5 din Convenție

Communiquée le 16 juillet 2020 Publiée le 3 août 2020

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 16282/20 Minyu Staykov STAYKOV contre la Bulgarie introduite le 7 April 2020

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la durée de la détention provisoire du requérant, un homme d’affaires connu en Bulgarie. La détention en cause fut ordonnée le 5 septembre 2018 dans le cadre d’une procédure pénale dirigée contre le requérant et portant, entre autres, sur des charges liées au blanchiment d’argent et à la fraude fiscale. Ladite détention était encore en cours au moment de l’introduction de la requête.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. La longueur de la détention provisoire subie par le requérant était-elle compatible avec la condition de jugement dans un « délai raisonnable », au sens de l’article 5 § 3 de la Convention ? 2. Le requérant avait-il à sa disposition, conformément à l’article 5 § 4 de la Convention, une procédure effective au travers de laquelle il pouvait contester la légalité de sa détention après le mois de mai 2019 ? En particulier, les tribunaux internes ont-ils examiné, dans leur décisions sur les demandes d’élargissement du requérant, toutes les questions relatives à la légalité et à la nécessité de son maintien en détention ? 3. La décision de maintenir le requérant en détention provisoire après le 7 mai 2019 a-t-elle été prise, au mépris de l’article 18 de la Convention, dans un but autre que celui envisagé par l’article 5 de la Convention ?