SAHITI c. BELGIQUE

Comunicat la 23 august 2020 Publicat la 7 septembrie 2020 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 24421/20 Sabit SAHITI împotriva Belgiei introdusă la 17 iunie 2020 Cererea se referă la multiplele demersuri și proceduri pe care reclamantul, resortisant kosovar, care aparțin minorității rome, suferind de psihonevroză post-traumatică cronică severă din cauza atrocităților la care a asistat și la care a fost obligat, sub amenințare, să participe, în timpul conflictului din fosta Iugoslavie, începând din 2010, în fața biroului străinilor ( Pentru a examina riscurile la care ar putea fi expus în caz de expulzare către Kosovo și pentru a analiza riscurile la care ar putea fi expus în cazul în care se află în Kosovo, reclamantul a depus șapte cereri în temeiul articolului 9b începând din 2012. a legii privind străinii, cereri care au fost de fiecare dată soluționate prin adoptarea de decizii de refuzare a regularizării.

CCE a pronunțat patru hotărâri de anulare și la a procedat la două retrageri ale acestor decizii ca urmare a acțiunilor introduse de solicitant. A șaptea acțiune este în fața CCE. Invocând art. 3 din convenție, reclamantul susține că expulzarea sa în Kosovo ar duce la un risc de tratament inuman și degradant, din cauza lipsei de disponibilitate și accesibilitate a monitorizării medicale necesare. Invocând art. 13 din Convenție, se plânge de lipsa unei acțiuni efective împotriva deciziilor care i-au refuzat autorizația de ședere din motive medicale.

Având în vedere starea de sănătate a reclamantului și afirmația sa potrivit căreia acesta nu ar avea acces la asistența medicală necesară în Kosovo, există motive serioase și dovedite de a crede că reclamantul ar face față, din cauza lipsei unor tratamente adecvate în țara de destinație sau din cauza lipsei accesului la acestea, la un risc real de a fi [expus] unui declin grav, rapid și ireversibil al stării sale de sănătate, care duce la suferințe intense sau la o reducere semnificativă a speranței sale de viață, în conformitate cu art. 3 din Convenție (Paposhvili c. Belgia [GC], n 41738/10, § 183, 13 decembrie 2016) Se poate considera că reclamantul a beneficiat de o cale de atac eficientă împotriva deciziilor din partea Ö Õ Õ prin care își respinge cererea de autorizație de ședere din motive medicale în temeiul articolului 9b din Legea privind străinii (M.S.

c. Belgia și Grecia [GC], nr. 3096/09, § 293 și 387 CEDH 2011, și Yoh-Ekale Mwanje c. Belgia, n. 10486/10, § 105-108, 20 Decembrie 2011) În special, având în vedere competența limitată a CCE și având în vedere succesiunea în speță a deciziilor de la Pe de altă parte, durata procedurii cu care s-a confruntat reclamantul este rezonabilă având în vedere precaritatea situației sale și mizele medicale în cauză pentru acesta (a se vedea M.S.S. c. Belgia și Grecia, citată anterior, § 293, și, mutatis mutandis, § 262, și mutatis mutandis , pe teren de la art. 13 combinat cu art. 8, B.A.C. c. Grecia, n 1198/15, § 37 și 46, 13 octombrie 2016)?

Communiquée le 23 août 2020 Publié le 7 septembre 2020

TROISIÈME SECTION

Requête n o 24421/20 Sabit SAHITI contre la Belgique introduite le 17 juin 2020

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête porte sur les multiples démarches et procédures que le requérant, ressortissant kosovar, appartenant à la minorité Rom, souffrant de psychonévrose d’angoisse post-traumatique chronique sévère en raison des atrocités auxquelles il a assisté et auxquelles il a été forcé, sous la menace, de participer, durant le conflit en ex-Yougoslavie, a menées depuis 2010 devant l’office des étrangers (« OE ») et le Conseil du contentieux des étrangers (« CCE ») pour que soient examinés les risques auxquels il serait exposé en cas d’éloignement vers le Kosovo. Au total, depuis 2012, le requérant a introduit sept demandes fondées sur l’article 9 ter de la loi sur les étrangers, demandes qui se sont à chaque fois soldées par l’adoption par l’OE de décisions de refus de régularisation.

Le CCE a rendu quatre arrêts d’annulation et l’OE a procédé à deux retraits de ces décisions à la suite des recours introduits par le requérant. Un septième recours est pendant devant le CCE. Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant fait valoir que son expulsion vers le Kosovo entraînerait un risque de traitement inhumain et dégradant, en raison du défaut de disponibilité et d’accessibilité du suivi médical requis. Invoquant l’article 13 de la Convention, il se plaint de l’absence de recours effectif contre les décisions lui ayant refusé l’autorisation de séjour pour motifs médicaux.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Compte tenu de l’état de santé du requérant et de son allégation selon laquelle il n’aurait pas accès aux soins requis au Kosovo, existe-t-il des motifs sérieux et avérés de croire que le requérant ferait face, en raison de l’absence de traitements adéquats dans le pays de destination ou du défaut d’accès à ceux-ci, à « un risque réel d’être [exposé] à un déclin grave, rapide et irréversible de son état de santé entraînant des souffrances intenses ou à une réduction significative de son espérance de vie », contraires à l’article 3 de la Convention ( Paposhvili c. Belgique [GC], n o 41738/10, § 183, 13 décembre 2016) ? 2. Peut-on considérer que le requérant a bénéficié d’un recours effectif contre les décisions de l’OE rejetant sa demande d’autorisation de séjour pour motifs médicaux sur la base de l’article 9 ter de la loi sur les étrangers ( M.S.S.

c. Belgique et Grèce [GC], n o 30696/09, §§ 293 et 387, CEDH 2011, et Yoh-Ekale Mwanje c. Belgique , n o 10486/10, §§ 105-108, 20 décembre 2011) ? En particulier, compte tenu de la compétence limitée du CCE et eu égard à la succession en l’espèce des décisions de l’OE et des arrêts d’annulation du CCE, peut-on considérer que le recours devant le CCE constitue un recours effectif propre à redresser la violation de la Convention alléguée par le requérant ? Par ailleurs, la durée de la procédure à laquelle le requérant a fait face est-elle raisonnable compte tenu de la précarité de sa situation et des enjeux médicaux en cause pour lui (voir M.S.S. c. Belgique et Grèce , précité, § 293, et, mutatis mutandis , § 262, et mutatis mutandis , sur le terrain de l’article 13 combiné avec l’article 8, B.A.C.

c. Grèce , n o 11981/15, §§ 37 et 46, 13 octobre 2016) ?