ÎNAPOI LA REZULTATE CtEDO

Sursă originală

CtEDO 08.09.2020 Auto

COLCERIU AND OTHERS v. ROMANIA

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

08.09.2020

Pe scurt

Instanță

CtEDO

Concluzie

Inadmisibil

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

COLCERIU AND OTHERS v. ROMANIA (CtEDO, 2020)

HUDOC · oficial

CUARTA DECIZIE DECIZIE NR. 6898/04 și 19781/11 Maria COLCERIU și alții împotriva României și Anamaria-Iulia PITIȘ împotriva României Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așezează la 8 septembrie 2020 în calitate de comitet compus din: Branko Lubarda, președinte, Carlo Ranzoni, Péter Paczolay, judecători și Ilse Freiwirth, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile depuse la 28 noiembrie 2003 și, respectiv, 18 ianuarie 2011, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitanți, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTELE O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Guvernul român (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, cel mai recent doamna Oana Florentina Ezer a Ministerului Afacerilor Externe.

Circumstanțele cazului Circumstanțele factuale și juridice prevăzute în cererile actuale sunt similare cu cele referitoare la solicitanți în cazul Străin și alții c. România (nr. 57001/00, §§ 5-18, ECHR 2005-VII), reclamanților doamnei și dlui Rodan în cazul Preda și alții c. România (nr. 9584/02 și 7 altele, §§ 35-41, 29 aprilie 2014) și reclamanților în cazul Ana Ionescu și alții c. România (1978/03, § 6-7, 26 februarie 2019). În scurt, reclamanții au susținut că au obținut hotărâri finale ale instanței care constată că naționalizarea de către fostul regim comunist a proprietăților lor a fost ilegală și că nu au încetat niciodată să fie proprietarii legitimi ai acestor proprietăți.

Reclamanții au susținut, de asemenea, că, în ciuda faptelor lor de titlu nu au fost contestate, acestea nu au putut recupera posesia proprietăților lor, deoarece acestea din urmă au fost deja vândute sau au fost vândute de stat către terți și că nu au primit compensații pentru aceste proprietăți.

Prin hotărârea Curții, s-a rezumat că, în cazul lui Brumărescu v. România [GC] [n. 28342/95, §§ 34-35, CEDH 1999-VII], Străin și alții (menționate mai sus, §§ 19-23), Maria Atanasiu și alții v. România v. (notări 30767/05 și 33800/06, §§ 44 și următoarele, 12 octombrie 2010); Preda și alții (citate mai sus, §§ 68-74); și Dickmann și Gion c. România (notări 10346/03 și 10893/04, §§ 52-58, 24 octombrie 2017). Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție că incapacitatea lor de a recupera posesia proprietăților lor ilegal naționalizate sau de a asigura compensații, în ciuda hotărârilor judecătorești care își recunosc drepturile de proprietate, a constituit o încălcare a dreptului lor la bucuria pașnică a bunurilor lor în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care se citește după cum urmează: „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale; nimeni nu va fi privat de bunurile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. Starea moștenitorului reclamant Anamaria-Iulia Pițiș după introducerea cererii, reclamantul în cererea nr. 19781/11 a decedat și moștenitorul ei a exprimat dorința de a continua cererea. Având în vedere legăturile strânse ale familiei și interesul legitim al moștenitorului de a urmări cererea, Curtea acceptă că este în stare să urmărească cererea.

Prin urmare, aceasta va continua să se ocupe de acest caz la cererea moștenitorului. Guvernul a susținut că reclamanții nu au putut pretinde că au o posesiune în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, plângerile lor fiind, prin urmare, incompatibile raționale materiae 10. Reclamanții au contestat aceste argumente, susținând că nu au încetat niciodată să fie proprietarii legitimi ai proprietăților reclamate. 11. Curtea reiterează că un reclamant poate acuza o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 numai în măsura în care hotărârile impugnate referitoare la „posesiunile” sale în sensul prezentei dispoziții. „Posesiuni” poate fi fie „posesiuni existente” fie active, inclusiv creanțe, pentru care reclamantul poate susține că are cel puțin o „așteptare legitimată” de a obține o bucurie efectivă de un drept de proprietate.

În contrast, speranța de recunoaștere a unui drept de proprietate pe care nu l-a putut exercita efectiv nu poate fi considerată o „poziție” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, nici o afirmație condiționată care nu se poate realiza ca urmare a nerespectării condiției (a se vedea, printre multe alte autorități, Kopecký v. Slovakia [GC], nr. 44912/98, § 35, ECHR 2004 IX).

12. Curtea a examinat prezentele cereri: având în vedere toate materialele în posesia sa, aceasta concluzionează că reclamanții nu au demonstrat că au îndeplinit condițiile statutare necesare pentru a se califica pentru măsuri pregătitoare, în măsura în care instanțele interne nu au confirmat într-o decizie finală că au avut titlul asupra proprietății reclamate (a se vedea, prin contrast, Dickmann și Gion v. România , nr. 10346/03 și 10893/04, § 93, 24 octombrie 2017 . Prin urmare, reclamanții nu pot pretinde că au „poșesiuni” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1. 13. Cu dispozițiile Convenției în sensul art. 35 § 3 și trebuie respinse în conformitate cu art. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; declara cererea inadmisibilă.

Eliberată în limba engleză și notificată în scris la 1 octombrie 2020. Ilse Freiwirth Branko Lubarda Președintele Adjunct Secretar Apendicele nr. Solicitant Data nașterii Locul de reședință Naționalitate Reprezentat prin Identificarea proprietății Hotărârea internă recunoașterii titlului reclamant la proprietate Hotărârea internă confirmând validitatea titlului terților la proprietate 6898/04 28/11/2003 Maria COLCERIU 1931 București Ioan UDRIȘTE 1938 Brașov Romanian Lelia Mioara ANTONUI 1932 București România Mihail Sever CĂLUGĂRU 1940 Cluj-Napoca Romanian Manuela Carmen Margareta Adriana STOICESCU 1938 București România Elena STĂNOIU 1928 București România Sabina SCHWEITZER 1933 Timișoara România Adriana PANTAZI apartament nr. 7 (attic), Grigore Mora str. nr. 19, sector 1, București 06/06/2003 București Curtea de Apel 19781/11 18/01/2011 Anamaria-Iulia PITIȘ b:1918; d: 2014 Urmată de moștenitor Șerban Alexandru ALTENLIU 1943 București Bogdan Sever Alexandru GRABOWSKI apartament nr. 9 (fostul 7) și garaj, Cavafii Vechi str. nr. 17, districtul 3, București 24/03/2010 (produs pe 21/07/2010) Curtea de Apel București

FOURTH SECTION

DECISION Applications nos. 6898/04 and 19781/11 Maria COLCERIU and Others against Romania and Anamaria-Iulia PITIȘ against Romania The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 8 September 2020 as a Committee composed of: Branko Lubarda, President, Carlo Ranzoni, Péter Paczolay, judges, and Ilse Freiwirth, Deputy Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on 28 November 2003 and 18 January 2011 respectively, Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicants, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS

A list of the applicants is set out in the appendix.

The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, most recently Ms Oana Florentina Ezer of the Ministry of Foreign Affairs. The circumstances of the case

The factual and legal circumstances set out in the current applications are similar to those pertaining to the applicants in the case of Străin and Others v. Romania (no. 57001/00, §§ 5-18, ECHR 2005-VII), to the applicants Ms and Mr Rodan in the case of Preda and Others v. Romania (nos. 9584/02 and 7 others, §§ 35-41, 29 April 2014) and to the applicants in the case of Ana Ionescu and Others v. Romania (19788/03, §§ 6-7, 26 February 2019).

In short, the applicants claimed to have obtained final court decisions finding that the nationalisation by the former communist regime of their properties had been unlawful and that they had never ceased to be the legitimate owners of those properties. The applicants further argued that despite the fact that their title deeds were not disputed, they were not able to recover possession of their properties, as the latter had either already been sold or were sold by the State to third parties, and that they did not receive compensation for those properties. Relevant domestic law and practice

The relevant background domestic law and practice in relation to acknowledged unlawfully nationalised properties sold by the State to third parties have been summarised in the Court’s judgments in the cases of Brumărescu v. Romania [GC] (no. 28342/95, §§ 34-35, ECHR 1999-VII); Străin and Others (cited above, §§ 19-23); Maria Atanasiu and Others v. Romania (nos. 30767/05 et 33800/06, §§ 44 et seq., 12 October 2010); Preda and Others (cited above, §§ 68-74); and Dickmann and Gion v. Romania (nos. 10346/03 and 10893/04, §§ 52-58, 24 October 2017). COMPLAINT

The applicants complained under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention that their inability to recover possession of their unlawfully nationalised properties or to secure compensation, despite court decisions acknowledging their property rights, amounted to a breach of their right to the peaceful enjoyment of their possessions under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, which reads as follows: “Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law. The preceding provisions shall not, however, in any way impair the right of a State to enforce such laws as it deems necessary to control the use of property in accordance with the general interest or to secure the payment of taxes or other contributions or penalties.” THE LAW Joinder of the applications

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision. Standing of the applicant Anamaria-Iulia Pitiș’ heir

Following the introduction of the application, the applicant in application no. 19781/11 passed away and her heir expressed the wish to pursue the application. Having regard to the close family ties and the heir’s legitimate interest in pursuing the application, the Court accepts that he has standing to pursue the application. It will therefore continue to deal with that case at the heir’s request. Admissibility

The Government submitted that the applicants could not claim to have a possession within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, their complaints being therefore incompatible rationae materiae .

10.

The applicants contested these arguments, holding that they had never ceased to be the legitimate owners of the claimed properties.

11.

The Court reiterates that an applicant can allege a violation of Article 1 of Protocol No. 1 only in so far as the impugned decisions related to his “possessions” within the meaning of this provision. “Possessions” can be either “existing possessions” or assets, including claims, in respect of which the applicant can argue that he or she has at least a “legitimate expectation” of obtaining effective enjoyment of a property right. By way of contrast, the hope of recognition of a property right which it has been impossible to exercise effectively cannot be considered a “possession” within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1, nor can a conditional claim which lapses as a result of the non-fulfilment of the condition (see, among many other authorities, Kopecký v. Slovakia [GC], no. 44912/98, § 35, ECHR 2004 ‑ IX).

12.

The Court has examined the present applications: in the light of all the materials in its possession, it concludes that the applicants have not shown that they had met the statutory conditions required in order to qualify for reparatory measures, in so far as the domestic courts have not confirmed in a final decision that they had title to the claimed property (see, by way of contrast, Dickmann and Gion v. Romania , nos. 10346/03 and 10893/04, § 93, 24 October 2017). Consequently, the applicants cannot claim to have “possessions” within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1.

13.

It follows that the complaint under Article 1 of Protocol No. 1 is incompatible ratione materiae with the provisions of the Convention within the meaning of Article 35 § 3 and must be rejected in accordance with Article 35 § 4. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Declares the applications inadmissible. Done in English and notified in writing on 1 October 2020. Ilse Freiwirth Branko Lubarda Deputy Registrar President Appendix No. Application no. date of lodging Applicant Date of Birth Place of Residence Nationality Represented by Identification of property Domestic decision acknowledging the applicants’ title to property Domestic decision confirming the validity of the third parties’ title to property 1. 6898/04 28/11/2003 Maria COLCERIU 1931 Bucharest Romanian Ioan UDRIȘTE 1938 Brașov Romanian Lelia Mioara ANTONIU 1932 Bucharest Romanian Mihail Sever CĂLUGĂRU 1940 Cluj-Napoca Romanian Manuela Carmen Margareta Adriana STOICESCU 1938 Bucharest Romanian Elena STĂNOIU 1928 Bucharest Romanian Sabina SCHWEITZER 1933 Timișoara Romanian Adriana PANTAZI apartment no. 7 (attic), Grigore Mora str. no. 19, sector 1, Bucharest - 06/06/2003 Bucharest Court of Appeal 2. 19781/11 18/01/2011 Anamaria-Iulia PITIȘ b:1918; d: 2014 Pursued by heir Șerban Alexandru ALTENLIU 1943 Bucharest Bogdan Sever Alexandru GRABOWSKI apartment no. 9 (former 7) and garage, Cavafii Vechi str. no. 17, district 3, Bucharest - 24/03/2010 (drafted on 21/07/2010) Bucharest Court of Appeal

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

CITEAZĂ · 1 cauze

CtEDO 21.07.2005

CASE OF STRAIN AND OTHERS v. ROMANIA

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze

CtEDO 2020-09-29

0,96

LĂZUREANU AND OTHERS v. ROMANIA

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 42912/05 Decebal Ovidiu LĂZUREANU și Camelia LĂZUREANU împotriva României și a altor două cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care stă la 29 septembrie 2020

CtEDO 2020-09-29

0,95

AFFAIRE GRIGORESCU ET AUTRES c. ROUMANIE

În cauza Grigorescu și alții, România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care face parte dintr-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Carlo Ranzoni, Péter Paczolay, judecători, și Ilse Freiwirth, graffièr

CtEDO 2020-09-29

0,95

AFFAIRE BÜTTNER ET AUTRES c. ROUMANIE

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA BÜTTNER ȘI ALTELE c. ROMÂNIA (Cercetările nr. 31560/04 și 4 celelalte Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care face parte dintr-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Carlo Ranzoni,

CtEDO 2020-10-20

0,94

AFFAIRE LUCA VASILIU ET AUTRES c. ROUMANIE

În cauza Luca Vasiliu și alții, România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care face parte dintr-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Carlo Ranzoni, Péter Paczolay, judecători, și din Ilse Freiwirth, as

CtEDO 2020-09-29

0,94

CASE OF KOMAROMI AND OTHERS v. ROMANIA

CAUZA CAUZA DE KOMAROMI ȘI ALȚII v. ROMANIA (Aplicații nr. 30075/03 și 23 altele – a se vedea lista adăugată) ACORD Această hotărâre a fost revizuită în conformitate cu art. 80 din Regulamentul Curții într-o hotărâre din 18 ianuarie 2022 St

{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}

Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Creează cont gratuit Am deja cont

Sursă