AFFAIRE GRIGORESCU ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

29.09.2020

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 1 du Protocole n° 1 - Protection de la propriété (Article 1 al. 1 du Protocole n° 1 - Respect des biens)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE GRIGORESCU ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2020)

HUDOC · oficial

În cauza Grigorescu și alții, România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care face parte dintr-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Carlo Ranzoni, Péter Paczolay, judecători, și Ilse Freiwirth, graffière de secțiune, având în vedere cererile adresate României a căror Curte a fost sesizată în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( la datele indicate în tabelul anexat, având în vedere decizia de a aduce la cunoștința guvernului român ( Solicitările se referă la dreptul de proprietate al reclamanților, recunoscut de instanțele naționale, asupra imobilelor naționale ale statului în timpul regimului comunist totalitar, aceste bunuri fiind vândute de către stat chiriașilor lor. ÎN FAVOAREA listei reclamanților și a detaliilor cererilor figurează în tabelul anexat. Guvernul a fost reprezentat de agenții săi, C. Brumar și, în ultimă instanță, de domnul O.F. Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe. Circumstanțele faptice și juridice ale acestor cauze sunt similare cu cele expuse în Hotărârile Strain și alții c. România 57001/00, § 18, CEDO 2005 VII), cu cele ale reclamanților M. și M. Rodan în mai multe hotărâri Preda și alții c. România (n 9584/02 și 7 Altele, §§ 35-41, 29 aprilie 2014) și a reclamanților în cauza Ana Ionescu și alții c. România 19788/03 și 18 alții, § 7, 26 februarie 2019). Pe scurt, reclamanții au obținut hotărâri judecătorești definitive prin care să se constate că naționalizarea prin vechiul regim comunist a proprietăților lor era ilegală și că nu au încetat niciodată să fie proprietarii legitimi ai acestor bunuri. Deși titlurile lor de proprietate nu au fost contestate, reclamanții nu și-au recuperat proprietatea imobiliară, acestea din urmă fiind deja vândute de către stat unor terți. Dreptul și practica internă relevante privind bunurile imobile naționalizate ilegal și vândute de stat unor terți au fost prezentate în Hotărârile Brumărescu c. România ([GC], nr. 28342/95, § 35, CEDH 1999 VII), Strain și altele (citată la § 23), Maria Atanasiu și alții c. România 30767/05 și 33800/06, § 76, 12 octombrie 2010), Preda și alții (citată la § 74) și Dickmann și Gion c. România 10346/03 și 10893/04, § 58, 24 octombrie 2017). ÎN DREPTUL JUCĂRII RECHETELOR Având în vedere similaritatea obiectului cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o singură hotărâre. LOCUS STANDI Ca urmare a decesului recurentei autoare a cererii nr 17536/04 și a unuia dintre reclamanți în cererea n 20554/07, moștenitorii lor au informat Curtea cu privire la intenția lor de a menține cererile. Guvernul nu era împotriva acestor cereri. Având în vedere legăturile familiale și interesul legitim al moștenitorilor de a continua procedura, Curtea acceptă că moștenitorii reclamanților decedați urmăresc instanța în locul lor ( Janowiec și alții c. Rusia [GC], n 55508/07 și 29520/09, § 101, CEDO 2013 și Preda și alții. România, citată anterior, punctul 75. Prin urmare, Comisia va continua să trateze aceste cereri la cererea moștenitorilor (a se vedea tabelul din anexă pentru mai multe detalii). Reclamanții susțin că, în pofida hotărârilor judecătorești care recunosc drepturile lor de proprietate asupra acestor bunuri, aceștia își încalcă dreptul de a-și respecta bunurile garantate prin art. 1 din Protocolul nr. 1, în pofida hotărârilor judecătorești care le recunosc drepturile de proprietate asupra acestor bunuri. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Pe admisibilitatea cererii nr. 17536/04 10. În observațiile sale prezentate în februarie 2009 și în septembrie 2010, guvernul indică faptul că, în opinia sa, cererea se referă la rezultatul procedurii inițiate de recurentă în scopul de a obține anularea contractului de vânzare a imobilului a cărui proprietate a fost încheiat de către stat cu chiriașii care își desfășoară activitatea. Mai mult decât atât, el adaugă că, presupunând că cererea se referă și la fondul acțiunii în cauză, aceasta din urmă era pendinte în fața instanțelor naționale atunci când recurenta a sesizat Curtea, astfel încât cererea să fie prematură. 11. Curtea ia notă de faptul că, prin cauza sa descrisă în formularul de cerere, recurenta se plânge în fața Curții cu privire la faptul că a obținut restituirea imobilului din cauza vânzării sale de către stat către chiriașii care l-au ocupat. Ea remarcă, de asemenea, că, între timp, acțiunea în cauză a luat sfârșit printr-o hotărâre definitivă pronunțată de Curtea a Tribunalului de Primă Instanță din București la 18 iunie 2009. Prin urmare, este necesar să se respingă excepția guvernului în ceea ce privește caracterul prematur al cererii. Cererea nr. 37174/06 12. Guvernul pledează pentru neobosirea căilor de atac interne pe motiv că acțiunea reclamanților de a anula contractul de vânzare încheiat de statul cu chiriașii nu a fost angajată în termenul prevăzut de legea internă. 13. Curtea amintește deja că acțiunea în anulare a contractelor de vânzare inițiate împotriva particularilor nu constituie o cale de atac efectivă, în sensul articolului 35 alineatul (1) din convenție, care ar trebui să fie exercitată de un reclamant care se plânge de un act pozitiv al autorităților care i-au permis să se bucure de proprietate (Popescu și Dasoveanu c. România, 24681/02, §§ 26-29, 19 iulie 2007, și Mihai și Radu Rădulescu c. România , n 148844/03, § 18, 20 octombrie 2009). Prin urmare, Curtea apreciază că, în speță, tribunalele nu erau obligate să ia pe calea indicată de guvern. 14. Curtea respinge această excepție de la guvern. Cererea nr. 20554/07 15. În acest sens, guvernul atrage după sine o pierdere a calității de victimă a reclamanților care au depus cererea nr. 20554/07 și indică faptul că autoritățile naționale au emis în favoarea lor o decizie prin care li s-au acordat fie sume de bani, fie acțiuni ale Fondului Proprietatea 16. Cu toate acestea, au trimis Curții o cerere de satisfacție echitabilă cu privire la una dintre cele două clădiri care au făcut obiectul cererii lor în fața Curții. 17. Curtea ia notă de faptul că, în cererea lor, reclamanții se plâng de posibilitatea de a recupera proprietatea a două bunuri imobile situate în Cluj-Naqo mai întâi la nr. 7 de pe strada Gheorghe Bilașcu, (apartamentele nr. 3, 6 și 10), al doilea la nr. 4 de pe strada Memorandumului (apartamentele nr. 8, 13, 14, 15 și 16) sau de a fi despăgubiți în acest sens. 18. Curtea ia notă apoi de faptul că a reieșit din documentele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (inclusiv L.A.) depuse la dosar de către guvern la 8 iunie 2018 pe care, prin Decizia nr. 9264/2010, autoritățile interne le-au acordat reclamanților acțiuni ale Fondului Proprietatea pentru cele trei apartamente situate la n. Pe de altă parte, Curtea constată că nu au contestat afirmațiile guvernului în această privință. Pe de altă parte, aceasta constată că nu mai este necesar să se formuleze o cerere de satisfacție echitabilă cu privire la această clădire. 19. Curtea constată apoi că, în conformitate cu aceleași documente, dosarul reclamanților cu privire la cladirea din n 4 de pe strada Memorandumului (apartamentele 8, 13, 14, 15 și 16) a fost avansat de primăria din Cluj și L Având în vedere cele de mai sus și ținând seama de răspunsul reclamanților ca urmare a excepției impuse de guvern, Curtea consideră că litigiul a fost soluționat, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (b) din Convenție (Sysoyeva și alții c. Letonia [GC] (radiație), nr. 60654/00, § 97, CEDH 2007-I), în ceea ce privește imobilul situat la n 7 strada Gheorghe Bilașcu din Cluj-Napoca (apartamentele nr. 3, 6 și 10), pe de altă parte, nu există motive speciale pentru respectarea drepturilor omului garantate de convenție și protocoalele sale n 1 din Protocolul nr. 1 privind privarea de proprietate suferită pentru imobilul situat la nr. 7 de strada Gheorghe Bilașcu în Cluj-Napoca (apartamentele nr. 3, 6 și 10) 22. În ceea ce privește imobilul situat la nr. 4 de stradă Memorandumului (apartamentele 8, 13, 14, 15 și 16), Curtea constată că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . V. Prin urmare, este necesar să se respingă, pentru această parte a spătarului, excepția guvernului privind calitatea de victimă a reclamanților. Excepții referitoare la toate cererile 23. Guvernul exclude din toate cererile pentru neechivocarea căilor de atac interne pe motiv că reclamanții nu au folosit contestațiile instituite prin Legea nr. 165/2013 și/sau a faptului că reclamanții nu pot pretinde că au un "bine," în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, acestea fiind, prin urmare, incompatibile cu rația materială 24. Reclamanții contestă aceste afirmații. 25. Curtea amintește că aceasta a examinat deja pe larg și a respins aceeași excepție privind presupusa neaplicare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în situații similare celor din prezentele cauze (Strain și altele, menționate anterior, § 30, 31 și 38). Aceasta reamintește, de asemenea, că a examinat și respins excepțiile similare privind neobosirea căilor de atac interne, inclusiv cele referitoare la Legea nr. 10/2001 și la Legea nr. 165/2013, în cauzele referitoare la titluri de proprietate valabile concurente cu același bun imobil (Strain și altele, § 56, Preda și altele, § 133 și 141, Dickmann și Gion, § 72 și 78, și Ana Ionescu și altele, § 23, toate menționate anterior 27. Comisia constată că Ö n a prezentat niciun fapt sau argument nou care ar putea să o convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea acestui aspect. Prin urmare, aceste excepții ridicate de guvern. 28. Constatând că Õ nu este în mod vădit nefondat sau inadmisibil pentru un alt motiv menționat la art. 28. 35 din Convenție, Curtea declară că acest lucru este admisibil. Pe fond 29. Reclamanții susțin că, până în prezent, posibilitatea de a-și recupera bunurile sau, în absența acestora, de a primi o compensație pentru pierderea acestor bunuri aduce atingere dreptului lor de a-și respecta bunurile. 30. Guvernul susține, la rândul său, că reclamanții ar fi trebuit să urmeze procedura prevăzută de legile de restituire și modificată prin Legea nr. 165/2013. 31. Curtea ia notă în acest sens, la fel ca reclamanții în cauza Strain și alții, citată anterior, sau ca domnul și domnul Rodan în cauza Preda și altele , sus-menționat, reclamanții au obținut decizii definitive prin care recunosc naționalizarea de către stat a bunurilor lor imobile. Până în prezent, aceste decizii nu au fost nici contestate, nici anulate. Cu toate acestea, instanțele nu au putut recupera proprietatea bunurilor menționate în tabelul anexat și nici nu au putut obține despăgubiri pentru această privare de proprietate. 32. Curtea amintește că a considerat deja că dreptul de proprietate asupra bunurilor în cauză constituia o privare în sensul celei de-a doua teze a primului alineat al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la acesta, în pofida faptului că a considerat deja că o cale de atac constituie o cale de atac în sensul celei de-a doua teze a primului alineat al articolului 1 din Protocolul nr. (1) și că, în lipsa unei despăgubiri, o astfel de privare implică o sarcină disproporționată și excesivă care încalcă dreptul său la respectarea proprietăților sale, garantată prin art. 1 din Protocolul nr. 1 (Preda și altele), § 146 și 148 149, Dickmann și Gion, § 103 104, și Ana Ionescu și altele, § 30, toate menționate anterior. Comisia constată că Ön a prezentat niciun fapt sau argument care ar putea să o convingă să ajungă la o concluzie diferită în prezenta cauză. 33. Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curii să ajungă la concluzia încălcării articolului 1 din Protocolul nr. 17536/04, 25014/05 și 37174/06, reclamanții prezintă diferite obiecții întemeiate pe articolele 6 și 14 din convenție. Având în vedere toate elementele de care dispune și cu condiția ca aceasta să fie competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu a ridicat nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate prin articolele 6 și 14 din convenție. 35. În consecință, aceste obiecții sunt în mod evident greșit întemeiate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 alin. (a) și 4 din Convenție. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să Õ Õ Õ impeda pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 37. Solicitan ț ii în cererile n 17536/04, 25014/05 și 37174/06 au prezentat cereri de satisfacție echitabilă la diferite date în 2010 pe care le-au actualizat, la cererea Curții, în 2015 și, respectiv, în 2018. În cererile n 20554/07 și 10555/09, cererea de satisfacție echitabilă a fost prezentată în 2018. 38. Guvernul a făcut comentarii ca răspuns la cererile originale și actualizate de satisfacție echitabilă depuse de solicitanți. 39. Pentru a justifica cererile lor privind prejudiciul material și răspunsurile lor în această privință, reclamanții și guvernul au furnizat unul sau mai multe dintre următoarele documente: (a) rapoarte de expertiză tehnică pregătite de experți înregistrați, fie la Ministerul Justiției, fie ca membri ai Asociației Naționale a Experților ( 165/2013 care acordă o compensație calculată în conformitate cu criteriile stabilite de legea menționată sau valori estimate calculate de organismele administrative competente (a se vedea art. 4 din Legea nr. 165/2013 și Preda și altele, citată anterior, punctul 70) (c) copii ale contractelor de vânzare care indică prețul pe metru pătrat al proprietăților învecinate sau în aceeași clădire revendicată. Daune materiale 40. Astfel cum a afirmat Curtea la mai multe ocazii, o hotărâre cu privire la o încălcare implică pentru statul pârât obligația juridică de a pune capăt încălcării și de a elimina consecințele acesteia astfel încât să se restabilească cât mai mult posibil situația anterioară acesteia (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], n 31107/96, § 32, CEDH 2000 XI și Guiso Gallisay c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC], nr. 58858/00, § 90, 22 decembrie 2009). 41. În circumstanțele prezentelor cauze, Curtea consideră că restituirea bunurilor imobile în cauză ar plasa pe cât posibil reclamanții într-o situație echivalentă cu cea în care aceștia s-ar fi aflat și și-ar fi pierdut locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În lipsa unei astfel de restituiri, Curtea consideră că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, pentru daune materiale, o sumă corespunzătoare valorii actuale a bunurilor lor (Preda și altele, citată anterior, § 163, și Ana Ionescu și altele, citată anterior, §§ 39). 43. În ceea ce privește sumele solicitate pentru pierderea de câștig, Curtea nu poate specula cu privire la posibilitatea și randamentul închirierii imobilelor în cauză care depind de mai mulți factori (a se vedea, de exemplu, Ana Ionescu și alții, citată anterior, punctul 40 și Buzatu c. România (satisfacție echitabilă), n 34642/97, § 18, 27 ianuarie 2005). Prin urmare, aceasta respinge această parte a cererii. 44. Curtea ia notă de diferența dintre estimările făcute de reclamanți cu privire la valoarea proprietăților lor și cele realizate de guvern. Având în vedere informațiile aflate la dispoziția sa cu privire la prețurile la lacul de pe piața locală, inclusiv documentele prezentate de părți, și jurisprudența sa constantă privind cauze similare (ana Ionescu și altele, menționate anterior, § 42, împreună cu trimiterile menționate în aceasta), Curtea consideră că este rezonabil și echitabil, așa cum se prevede la art. 41 din Convenție, d 20554/07 și 10555/09 nu solicită despăgubiri pentru daune morale. În consecință, Curtea nu le va aloca nicio sumă în acest sens (a se vedea tabelul din anexă). 46. În ceea ce privește celelalte hotărâri, Curtea consideră că ingerința gravă care a fost introdusă în dreptul reclamanților la respectarea bunurilor lor nu poate fi compensată în mod corespunzător prin simpla constatare a încălcării articolului 1 din Protocolul nr. 1. 41 din Convenție, Comisia decide să aloce reclamanților, pentru daune morale, sumele indicate în tabelul anexat. Cheltuieli și cheltuieli 47. Reclamanții autori ai cererilor nr. 20554/07 și 10555/09 nu solicită rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată. În consecință, Curtea nu le va aloca nici o sumă în acest sens (a se vedea tabelul din anexă). 48. În ceea ce privește cererile prezentate de solicitanți cu privire la celelalte cereri, având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabil să le aloce sumele indicate în tabelul anexat, indiferent de costuri. Interese moratorii 49. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, ÎN L să se alăture cererilor decise să se elimine cererea nr. 20554/07 de rol în ceea ce privește partea din spătarul de la art. 1 din Protocolul nr. 1 privind privarea de proprietate suferită pentru imobilul situat la Cluj-Napoca, nr 7, strada Gheorghe Bilascu (apartamentele nr. 3, 6 și 10) Declară cererile admisibile în ceea ce privește spătarul întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 și surplusul de cereri nr. 17536/04, 25014/05 și 37174/06 inadmisibil A se vedea că a avut loc o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. joint, plus orice sumă care poate fi datorată acestor sume cu titlu de impozit, pentru daune materiale pe care le-a cauzat în orice caz, statul pârât trebuie să plătească reclamanților în cauză, în același termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, plus orice sumă care poate fi datorată acestor sume cu titlu de impozit de către solicitanți, pentru daune morale și proaspete și cheltuieli de judecată sumele astfel indicate vor fi convertite în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului, cu excepția cererii nr. 10555/09 de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale restrâng surplusul cererilor de satisfacție echitabilă. Prezentat în limba franceză, apoi comunicat în scris la 29 septembrie 2020, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Ilse Freiwirth Branko Lubarda Grefier Adjunct Președinte Anexă Cerere n , introdus Reclamantul, anul nașterii, locul nașterii, reședința, cetățenia Reprezentată de Bine în litigiu Decizia internă de recunoaștere a dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunurilor Decizia internă de recunoaștere a dreptului de proprietate al terților asupra bunului Suma pentru satisfacția echitabilă A) daune materiale și morale B) proaspete și de cheltuieli 17536/04 02/Didona GRIGORESCU n. 1938 - d. 2018 Iași români Moștenitor Florentin-Noru GRIGORESCU 1965 Constanța română Immeuble sis la București, rue Mr. Alexandru Câmpeanu, nr 10 (un apartament și teren adiacent) Hotărârea definitivă din 18 iunie 2009 a instanței judecătorești din București Hotărârea definitivă din 18 iunie 2009 a instanței judecătorești din București A) 175 000 EUR (170 000 EUR + 5 000 EUR) B) 2 480 EUR 25014/05 18/06/2005 Virginia-Maria-Gabriela GHEORGHIU 1919 București românesc Șerban-Vasie CREȚIOIU 1941 București Smaranda-Ioana BRANECU 1939 București română G.L. Catălin MENDROC Apartments n 1 și 2 din clădirea situată la nr 46, rue C.A. Rosetti, la București, 2 raionul Hotărârea definitivă din 11 martie 1998 a Tribunalului de Primă Instanță din 2 raionul București Hotărârile definitive din 9 februarie 2005 și 1 noiembrie 2004 (emis la net la 20 decembrie 2004) din curtea de apel din București A) 200 000 EUR (195 000 EUR+5 000 EUR) B) 2 720 EUR 37174/06 11/09/2006 Niculae BRÂNCOVAANU 1941 Brașov românesc Maria BRÂNCOVEANU 1951 Brașov românesc Rareșeș-Tiberiu MATEI Immeuble situat la nr. 2, Aleea Sandova, bat. A2, scari B, 1 etaj, apartament 19, București Hotărârea din 5 octombrie 2004 a Curții de Apel din București confirmată de Hotărârea definitivă din 15 martie 2006 a Curții de Apel din București Hotărârea definitivă din 15 martie 2006 a Curții de Apel din București A) 67 000 EUR (62 000 + 5 000 EUR) împreună cu reclamanții 20 EUR 20554/07 10/05/2007 Gabriel-Augustin ILIES 1936 Luduș românesc Victor-G aprilie ILIAȘ n. 1941 - d. 2014 Cluj-Napoca română Moștenitori Oltița ILIIEȘ 1957 Cluj-Napoca română Adrian-Victor ILIEȘ 1970 Baciul românesc Raluca-Alexera SASU 1986 Cluj-Napoca română Victor-Rareș ILIAȘ 1984 Cluj-Napoca română Andreea-Nicoleta RISCA-DAMIAN 1. Apartamente nr 3, 6 și 10 într-o clădire situată la nr. 7 de strada Gheorghe Bilascu în Cluj-Napoca 2. Apartamente n 8, 13, 14,15 și 16 într-o clădire situată la nr. 4 de pe strada Memorandumului la Cluj-Napoca 1. Hotărârea definitivă din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (□ Curtea Supremă 2. Hotărârea definitivă din 2 februarie 2007 a Înaltei Curți 1. Hotărârea definitivă din 19 martie 2007 a Înaltei Curți 2. Hotărârea definitivă din 2 februarie 2007 a Înaltei Curți 1. - A) 520 000 EUR împreună cu toți reclamanții B) - 555/09 28/08/2008 Dana Margareta Valeria POP 1947 Geneva (Elveția) română/Elveția Mirela STEGĂROIU Trei apartamente într-o clădire situată în Sibiu, la n 6 de strada Avram Iancu Hotărâre definitivă din 7 februarie 2007 martie 2008 a Tribunalului de Primă Instanță din Alba Iulia Hotărârea definitivă din 7 martie 2008 a Tribunalului de Primă Instană din Alba-Iulia Hotărârea definitivă din 15 aprilie 2011 a Tribunalului de Primă Instană din Alba-Iulia A) 92 814 EUR (B) -