XIROS v. GREECE

Comunicat la 8 septembrie 2020 Publicat la 28 septembrie 2020 PRIMEA SECȚIUNE Cererea nr. 71682/17 Christodoulos XIROS împotriva Greciei depusă la 16 ianuarie 2018 OBIECTUL CAUZEI Reclamantul a fost condamnat și condamnat la șase condamnare pe viață pentru participarea la activitățile unei organizații teroriste și este în prezent reținut la închisoarea Diavata. Cererea se referă în principal la condițiile sale de detenție și, conform acuzațiilor reclamantului, la izolareația sa pe termen lung cu izolare totală pe o durată nedefinită, precum și la lipsa unui remediu eficace în acest sens. De asemenea, se referă la plângerile că condițiile de detenție ale reclamantului erau incompatibile cu urticaria aguda alergică din care suferă, că nu a fost furnizat o dietă specială, astfel cum a fost recomandat în rapoartele sale medicale și că nu a primit un tratament medical adecvat (articolele 3 și 13 din Convenție).

În plus, reclamantul se plânge în temeiul articolului 8 din o serie de incidente, cum ar fi monitorizarea corespondenței, censurarea corespondenței, lipsa de contact cu familia și avocatul său și încălcarea libertății sale de religie în temeiul articolului 9. Condițiile de deținere a reclamantului și deținerea de izolare pe termen lung constituie un număr de tratamente inumane sau degradante în încălcarea articolului 3 din Convenție, având în vedere, pe de o parte, descrierea condițiilor sale de deținere și, pe de altă parte, acuzațiile sale de a fi păstrat în izolare continuă din 11 noiembrie 2015 în închisoarea Diavata? Reclamantul dispune de un remediu intern eficient pentru plângerea sa cu privire la condițiile de detenție și de izolare în temeiul articolului 3, conform articolului 13 din Convenție?

În ceea ce privește afirmația reclamantului că contactul cu familia și avocatul său a fost refuzat în perioade de timp specific, celula sa a fost sub supraveghere video constantă, corespondența sa a fost monitorizată în mod continuu și a fost aplicată cenzura la toate e-mailurile sale primite, a existat o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private și a corespondenței în temeiul articolului 8 § 1 din Convenție? Dacă da, interferența a fost justificată în temeiul articolului 8 § 2 din Convenție? A existat vreo interferență cu libertatea religiei reclamantului, în sensul art. 9 § 1 din Convenție, având în vedere restricțiile privind participarea la biserică și întâlnirea episcopului în timpul vizitei sale la închisoare?

În cazul în care a fost aceasta interferența prevăzută de lege și necesară în conformitate cu art. 9 § 2?

Communicated on 8 September 2020 Published on 28 September 2020

FIRST SECTION

Application no. 71682/17 Christodoulos XIROS against Greece lodged on 16 January 2018

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicant has been convicted and sentenced to six life sentences for participating in the activities of a terrorist organisation and is currently detained at Diavata prison. The application concerns mainly his conditions of detention and, according to the applicant’s allegations, his long-term solitary confinement with total isolation for an indefinite duration, as well as the lack of an effective remedy in this respect. It also concerns complaints that the applicant’s conditions of detention were incompatible with acute allergic urticaria from which he suffers, that he was not provided with a special diet as recommended in his medical reports and that he did not receive adequate medical treatment (Articles 3 and 13 of the Convention).

In addition, the applicant complains under Article 8 of a number of incidents such as correspondence monitoring, censorship of incoming mail, lack of contact with his family and lawyer and infringement of his freedom of religion under Article 9.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Did the conditions of the applicant’s detention and his long-term solitary confinement amount to inhuman or degrading treatment in breach of Article 3 of the Convention, given, on the one hand, the description of his conditions of detention and, on the other hand, his allegations, that he has been kept in continuous solitary confinement since 11 November 2015, in Diavata prison? 2. Did the applicant have at his disposal an effective domestic remedy for his complaint regarding the conditions of detention and solitary confinement under Article 3, as required by Article 13 of the Convention?

3. As regards the applicant’s allegation that contact with his family and lawyer was refused during specific time periods, his cell was under constant video surveillance, his correspondence was continuously monitored and censorship was applied to all his incoming mail, was there an interference with the applicant’s right to respect for his private life and correspondence under Article 8 § 1 of the Convention? If so, was the interference justified under Article 8 § 2 of the Convention? 4. Has there been an interference with the applicant’s freedom of religion, within the meaning of Article 9 § 1 of the Convention, in view of the restrictions on attending prison church and meeting the bishop during his visit to the prison?

If so, was that interference prescribed by law and necessary in terms of Article 9 § 2?