Publicat la 21 iulie 2025 CINCEA SECȚIUNEA a cincea Cerere nr. 14565/24 M.G. împotriva Franței, introdusă la 15 mai 2024, comunicată la 2 iulie 2025 CEA MAI DE LIFFAR, cererea se referă la respingerea de către Comisia Națională pentru Informații și Libertăți (CNIL) a plângerii reclamantului privind refuzul de a-și revoca datele personale din Registrul Botezurilor din Parlamentul Catolic. Reclamantul, botezat la nașterea sa în 1974, a decis în 2019 să ia act de apostazie. El i-a cerut episcopului să procedeze la data completă a identității sale din registrele de catolicitate ale diocezei. Cererea sa de a fi respinsă în totalitate a fost respinsă și a fost renegată de mențiunea sa. Prin scrisoarea din 2 decembrie 2021, președintele CNIL l-a informat pe reclamant cu privire la decizia sa de încheiere a plângerii. Prin decizia din 2 februarie 2024, Consiliul de Stat a respins recursul. S - a arătat că botezul nu poate fi primit, potrivit credinței catolice și organizației interne corespunzătoare acestui cult, decât o singură dată în viața unei persoane, care ar putea împiedica definitiv înregistrarea botezului în ipoteza în care, după ce a obținut această ștergere, ar dori să reintegreze comunitatea creștină. În plus, el a observat că persoana botezată care intenționează să - și exercite voința de a renunța la orice legătură cu religia catolică poate obține o mențiune în acest sens din registrul botezurilor. În plus, el a menționat că registrele botezurilor ținute de Biserica Catolică sunt documente nedematerializate, ale căror date nu sunt accesibile decât celor interesați de mențiunile care îi privesc, precum și miniștrilor cultului și persoanelor care lucrează sub autoritatea lor, numai în scopul monitorizării traseului religios al persoanelor botezate și al unității în sine a unor acte legate de administrarea cultului catolic. Consiliul de Stat concluzionează că păstrarea acestor date cu caracter personal de către biserică ar trebui privită ca un motiv legitim care să prevaleze asupra interesului moral al reclamantului de a solicita ca aceste date să fie șterse definitiv. Invocând art. 9 din Convenție, reclamantul susține că protecția dreptului său la libertatea de gândire, de conștiință și de religie implică aplicarea dreptului la adresa datelor personale persoanelor care doresc să părăsească o religie. Întrebări cu privire la părți A fost afectată libertatea de gândire, de conștiință sau de religie a reclamantului, în sensul art. 9 § 1 din Convenție În la mai, intervenția în exercitarea dreptului în cauză a fost prevăzută de lege și necesară, în sensul art. 9
Publié le 21 juillet 2025
Requête n
o
14565/24
M.G.
contre la France
introduite le 15 mai 2024
communiquée le 2 juillet 2025
La requête concerne le rejet par la Commission nationale de l’informatique et des libertés (CNIL) de la plainte du requérant relative au refus d’effacement de ses données personnelles du registre des baptêmes de l’Église catholique.
Le requérant, baptisé à sa naissance en 1974, décida en 2019 de faire acte d’apostasie. Il demanda à l’évêque de procéder à l’effacement total de son identité des registres de catholicité du diocèse. Sa demande d’effacement total fut rejetée et l’apposition de la mention «
a renié son baptême
» en marge du registre lui fut proposée.
Le requérant saisit la CNIL d’une plainte concernant ce refus. Par un courrier du 2 décembre 2021, la présidente de la CNIL informa le requérant de sa décision de procéder à la clôture de sa plainte.
Le requérant demanda au Conseil d’État d’annuler, pour excès de pouvoir, cette décision et d’enjoindre à la CNIL d’ordonner l’effacement des données à caractère personnel le concernant, figurant dans le registre des baptêmes. Par une décision du 2 février 2024, le Conseil d’État rejeta son recours. Il releva que le baptême ne peut être reçu, selon la foi catholique et l’organisation interne propre à ce culte, qu’une seule fois dans la vie d’une personne, exigence à laquelle pourrait faire obstacle l’effacement définitif de l’enregistrement du baptême dans l’hypothèse où l’intéressé, après avoir obtenu cet effacement, souhaiterait réintégrer la communauté chrétienne. Par ailleurs, il observa que la personne baptisée qui entend faire valoir sa volonté de renoncer à tout lien avec la religion catholique peut obtenir que soit apposée sur le registre des baptêmes une mention en ce sens. En outre, il nota que les registres des baptêmes tenus par l’Église catholique sont des documents non dématérialisés, dont les données ne sont accessibles qu’aux intéressés pour les mentions qui les concernent, ainsi qu’aux ministres du culte et aux personnes œuvrant sous leur autorité, aux seules fins du suivi du parcours religieux des personnes baptisées et de l’établissement éventuel d’actes ultérieurs dans le cadre de l’administration du culte catholique. Le Conseil d’État conclut que la conservation de ces données personnelles par l’Église devait être regardée comme un motif légitime impérieux prévalant sur l’intérêt moral du requérant à demander que ces données soient définitivement effacées.
Invoquant l’article 9 de la Convention, le requérant fait valoir que la protection de son droit à la liberté de pensée, de conscience et de religion implique l’application du droit à l’effacement des données personnelles aux personnes souhaitant quitter une religion.
Y a-t-il eu atteinte à la liberté de pensée, de conscience ou de religion du requérant, au sens de l’article
9 §
1 de la Convention
?
Dans l’affirmative, l’ingérence dans l’exercice du droit en question était
‑
elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article
9 §
2
?