Velikova împotriva Bulgariei și alte 6 cauze

Rezoluția interimară CM/ResDH(2020)198 Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Grupul Velikova împotriva Bulgariei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 1 octombrie 2020, cu ocazia ședinței delegaților miniștrilor) Cererea nr. Cauza Hotărârea Definitivului la 44898/98 VELIKOVA 18/05/2000 04/10/2000 38361/97 ANGUELOVA 13/06/2002 13/09/2002 77938/11 DIMITROV ȘI Altele 01/07/2014 17/11/2014 43233/98 OSMAN 16/02/2006 16/05/2006 36613/08 MIHAYLOVA ȘI MALINOVA 24/02/2015 24/05/2015 67258/13 MYUMYUN 03/11/2015 03/02/2016 38152/11 STOYKOV 06/10/2015 01/02/2016 Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârile finale transmise de Curte Comitetului în aceste cauze și încălcările constatate privind decesele, relele tratamente, inclusiv tortura, sau lipsa de asistență medicală în timp util în momentul arestării, în detenție polițienească sau în instituțiile penitenciare, și lipsa unei anchete efective cu privire la aceste evenimente între 1993 și 2014 (încălcarea articolelor 2 și 3) ; Reamintind obligația, în temeiul art. 2 și/sau 3 de a desfășura din oficiu o anchetă efectivă care,

în practică, impune autorităților să reexamineze rapid și din oficiu dosarele cazului, pentru a evita prescrierea unor noi acțiuni și redeschiderea sau reluarea anchetei, atunci când aceasta rămâne posibilă.

Reamintind că autoritățile au întreprins reforme importante ca răspuns la încălcările stabilite de Curte, cum ar fi modificarea cadrului juridic care reglementează utilizarea forței, introducerea identificării anonime a agenților implicați în operațiuni speciale de poliție, introducerea unei proceduri de înregistrare și raportare a rănilor în instituțiile de corecție și eliminarea dispozițiilor care permit încheierea anchetelor din motive legate numai de durata acestora; Reamintind totuși că Comitetul European pentru Prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) a adoptat o declarație publică în martie 2015 și a remarcat în raportul de vizită din 2017 că persoanele aflate în proprietatea poliției sunt încă în pericol de rele tratamente; remarcă, de asemenea, faptul că rapoartele de experți și statisticile cele mai recente nu sunt nicio îmbunătățire clară în acest domeniu; Reamintind cu satisfacție faptul că CPT a constatat în raportul său de vizită din 2017 că relele tratamente efectuate de personalul penitenciar erau foarte rare;

remarcă în acest context că este necesar ca autoritățile să își prezinte evaluarea cu privire la dacă creșterea numărului de dosare examinate de procurori în legătură cu instituțiile penitenciare ar putea fi explicată prin notificarea automată a unui procuror al infracțiunilor înregistrate de instituțiile penitenciare; Cu toate acestea, observând că punerea în aplicare a anumitor garanții împotriva relelor tratamente la sediul poliției și la penitenciare nu pare încă suficient de eficientă în practică și notând, în ceea ce privește deținerea de către poliție, că nu există o notificare automată a unui procuror cu privire la constatările medicale ale relelor tratamente sau cu privire la plângerile primite de Ministerul de Interne; remarcă faptul că eforturile depuse de autorități pentru a îmbunătăți politica de toleranță zero în materie de rele tratamente par să fie parțial afectate de insuficiența colectării de date privind relele tratamente și de controlul extern limitat al lambudsman sau al ONG-urilor specializate și remarcă faptul că lacunele menționate mai sus constituie, de asemenea, un obstacol în calea evaluării aprofundate de către Comitetul pentru progresele realizate; Observând faptul că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește introducerea torturii în dreptul penal,

faptul că nu este sigur că este necesară o reformă legislativă sau constituțională pentru a introduce o controlul judiciar al refuzului procurorilor de a deschide o anchetă penală și lucrările care urmăresc să garanteze independența, în toate situațiile, a investigațiilor penale și a investigațiilor preliminare se află încă într-o etapă preliminară; Subliniind obligația fiecărui stat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, de a se conforma hotărârilor definitive ale Curții Europene în orice cauză la care este parte, pe deplin, efectiv și rapid; EXPRIRMĂ profundul său regret că, în cauza Anguelova, autoritățile nu au efectuat investigații aprofundate asupra comportamentului suspect al agenților de poliție evidențiată în hotărâre înainte de prescrierea faptelor; INVITĂ autoritățile să desfășoare o anchetă penală (și nu doar o simplă anchetă preliminară) asupra actului de tortură constatat în cauza Stoykov și să furnizeze informații cu privire la rezultatul procedurii în cauza Dimitrov și altele INVITĂ, de asemenea,

autoritățile să indice dacă este posibil să se efectueze o evaluare din oficiu a posibilității redeschiderii anchetei penale în cauza Mihaylova și Malinova și dacă sunt posibile alte sancțiuni sau măsuri disciplinare împotriva polițiștilor implicați în actele de tortură aplicate reclamantului în cauza Myumyun introducerea posibilității de a redeschide procedurile în temeiul Legii privind infracțiunile și sancțiunile administrative în urma unei hotărâri a Curții Europene; INVITĂ autoritățile să consolideze asistența juridică gratuită și să se asigure că un avocat este disponibil în timp util pentru a asista orice persoană aflată în detenție polițienească care solicită acest lucru, inclusiv în timpul interogatoriilor, și pentru a introduce înregistrarea video sistematică a interogatoriilor suspecților; INVITĂ să îmbunătățească rapiditatea, calitatea și confidențialitatea examenelor medicale și a înregistrării rănilor în spațiile de detenție ale poliției și instituțiilor penitenciare și să introducă o notificare automată către ministerul public a reclamațiilor de maltratare primite de poliție și ENCURAGE din nou pentru a lua în considerare introducerea unei notificări automate către Ministerul de Stat a constatărilor medicale ale relelor tratamente asupra unei persoane deținute de poliție;

INVITĂ autoritățile să instituie un sistem național de compilare a statisticilor privind plângerile, urmăririle penale și sancțiunile disciplinare legate de relele tratamente, așa cum recomandă CPT, să furnizeze informații precise cu privire la sancțiunile disciplinare și penale impuse în cazul relelor tratamente și să sprijine o monitorizare mai intensă de către Ombudsman sau de către ONG-uri specializate și să furnizeze o analiză aprofundată a măsurilor adoptate până în prezent, a rezultatelor și a provocărilor care rămân în lupta împotriva relelor tratamente în instituțiile de poliție și penitenciare; INVITĂ autoritățile să introducă, dacă este necesar printr-o interpretare flexibilă a constituției sau printr-o reformă constituțională, un control judiciar al refuzului de a deschide anchete penale, precum și dispoziții menite să evite un volum suplimentar de muncă pentru instanțe și procurori și să furnizeze o evaluare a domeniului de aplicare și a modalităților posibile ale acestor proceduri; INVITĂ INVITĂ autoritățile să modifice fără întârziere dreptul penal, astfel încât acesta să prevadă în mod expres dreptul la tortură, însoțit de sancțiuni adecvate cu efect disuasiv și să le încorporeze să examineze necesitatea de a sancționa o infracțiune împotriva unei persoane care nu este acuzată în mod oficial de o infracțiune, dar care este totuși suspectată;

INVITĂ din nou autoritățile să încredințeze investigațiile preliminare și investigațiile penale privind acuzațiile de maltratare procurorilor și magistraților instructori care nu au relații de muncă cu agenții forțelor de ordine ale căror acțiuni au fost contestate; ÎNCURAJĂ autoritățile să modifice legea pentru ca aceasta să prevadă suspendarea agenților de poliție acuzați oficial de maltratare în cadrul procedurilor penale, precum și a garanțiilor împotriva suspendării abuzive; DECIDE să reia examinarea acestui grup de afaceri cel târziu cu ocazia reuniunii DH din decembrie 2021.

Résolution intérimaire CM/ResDH(2020)198 Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme Groupe Velikova contre Bulgarie (adoptée par le Comité des Ministres le 1 er octobre 2020, lors de la 1383 e réunion des Délégués des Ministres) Requête n° Affaire Arrêt du Définitif le 41488/98 VELIKOVA 18/05/2000 04/10/2000 38361/97 ANGUELOVA 13/06/2002 13/09/2002 77938/11

DIMITROV ET AUTRES

01/07/2014 17/11/2014 43233/98 OSMAN 16/02/2006 16/05/2006 36613/08

MIHAYLOVA ET MALINOVA

24/02/2015 24/05/2015 67258/13 MYUMYUN 03/11/2015 03/02/2016 38152/11 STOYKOV 06/10/2015 01/02/2016 Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour »), Vu les arrêts définitifs transmis par la Cour au Comité dans ces affaires et les violations constatées concernant des décès, des mauvais traitements, y compris la torture, ou l’absence d’assistance médicale en temps utile lors de l’arrestation, en détention policière ou dans les établissements pénitentiaires, et l’absence d’enquête effective sur ces événements entre 1993 et 2014 (violations des articles 2 et 3) ; Rappelant l'obligation continue, en vertu des articles 2 et/ou 3 de mener d'office une enquête effective qui exige, dans la pratique, que les autorités réexaminent rapidement et d'office les dossiers des affaires pour éviter que de nouvelles actions ne soient prescrites et, qu’elles rouvrent ou reprennent l'enquête, lorsqu’elle reste possible ; Rappelant que les autorités ont procédé à d’importantes réformes en réponse aux violations établies par la Cour, telles que la modification du cadre juridique régissant l’usage de la force,

l’introduction de l’identification anonyme des agents participant à des opérations spéciales de police, l’introduction d'une procédure d’enregistrement et de signalement des blessures dans les établissements pénitentiaires et la suppression des dispositions permettant la clôture des enquêtes pour des raisons liées à leur seule durée ; Rappelant néanmoins que le Comité européen pour la prévention de la torture et des peines ou traitements inhumains ou dégradants (CPT) a adopté une déclaration publique en mars 2015 et a noté dans le rapport de visite de 2017 que les personnes détenues par la police courent toujours un risque considérable de mauvais traitements ; notant en outre que les rapports d’experts et les statistiques les plus récents n’indiquent pas d’amélioration nette dans ce domaine ; Rappelant avec satisfaction que le CPT a constaté dans son rapport de visite de 2017 que les mauvais traitements par le personnel pénitentiaire étaient très rares ; notant dans ce contexte qu’il est nécessaire que les autorités fournissent leur évaluation sur la question de savoir si l’augmentation du nombre de dossiers examinés par les procureurs concernant les établissements pénitentiaires pourrait s'expliquer par la notification automatique à un procureur des blessures enregistrées par les établissements pénitentiaires ;

Notant toutefois que la mise en œuvre de certaines garanties contre les mauvais traitements dans les locaux de la police et les établissements pénitentiaires ne semble toujours pas suffisamment efficace dans la pratique et notant, en ce qui concerne la détention par la police, qu'il n'y a pas de notification automatique à un procureur des constatations médicales de mauvais traitements ou des plaintes reçues par le ministère de l'Intérieur ; Notant que les efforts déployés par les autorités pour améliorer la politique de tolérance zéro en matière de mauvais traitements semblent en partie contrariés par l’insuffisance de la collecte de données sur les mauvais traitements et le contrôle externe limité de l’Ombudsman ou des ONG spécialisées, et notant que les lacunes susmentionnées constituent également un obstacle à l’évaluation approfondie par le Comité des progrès réalisés ; Notant qu'aucun progrès n'a été réalisé en ce qui concerne l’introduction de l’infraction de torture dans le droit pénal, qu’ il n'est pas certain qu’une réforme législative ou constitutionnelle soit nécessaire pour introduire un contrôle judiciaire des refus des procureurs d’ouvrir une enquête pénale et que les travaux qui visent à garantir l'indépendance, dans toutes les situations, des enquêtes pénales et des enquêtes préliminaires en sont encore à un stade préliminaire ;

Soulignant l’obligation de chaque État, aux termes de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs de la Cour européenne dans toute affaire à laquelle il est partie, pleinement, effectivement et rapidement ; EXPRIME son profond regret que, dans l'affaire Anguelova, les autorités n’aient pas mené d’enquête approfondie sur le comportement suspect des agents de police mis en évidence dans l’arrêt avant la prescription des faits ; INVITE les autorités à mener une enquête pénale (et non une simple enquête préliminaire) sur l’acte de torture constaté dans l'affaire Stoykov et à fournir des informations sur l’issue de la procédure dans l’affaire Dimitrov et autres ; INVITE, en outre, les autorités à indiquer s'il est possible de procéder à une évaluation d'office de la possibilité de rouvrir l’enquête pénale dans l’affaire Mihaylova et Malinova et si d’autres sanctions ou mesures disciplinaires sont possibles à l’égard des policiers impliqués dans les actes de torture infligés au requérant dans l'affaire Myumyun et à introduire la possibilité de rouvrir les procédures en vertu de la loi sur les infractions et les sanctions administratives à la suite d’un arrêt de la Cour européenne ;

INVITE les autorités à renforcer l’assistance juridique gratuite et à veiller à ce qu'un avocat soit disponible en temps utile pour assister toute personne en détention policière qui en fait la demande, y compris pendant les interrogatoires, et à introduire l’enregistrement vidéo systématique des interrogatoires des suspects ; Les INVITE à améliorer la rapidité, la qualité et la confidentialité des examens médicaux et de l’enregistrement des blessures dans les locaux de détention de la police et les établissements pénitentiaires et à introduire une notification automatique au ministère public des plaintes pour mauvais traitements reçues par la police et les ENCOURAGE à nouveau à envisager l’introduction d’une notification automatique au ministère public des constatations médicales de mauvais traitements sur une personne détenue par la police ; INVITE INSTAMMENT les autorités à mettre en place un système national de compilation de statistiques sur les plaintes, les poursuites et les sanctions disciplinaires et pénales liées aux mauvais traitements, comme le recommande le CPT, à fournir des informations précises sur les sanctions disciplinaires et pénales imposées dans les cas de mauvais traitements et à soutenir un suivi plus intensif par l’Ombudsman ou par des ONG spécialisées et à fournir une analyse approfondie des mesures adoptées à ce jour,

des résultats et des défis qui restent à relever dans la lutte contre les mauvais traitements dans les établissements de police et pénitentiaires ; INVITE INSTAMMENT les autorités à introduire, si nécessaire par une interprétation souple de la Constitution ou une réforme constitutionnelle, un contrôle judiciaire des refus d'ouvrir des enquêtes pénales, ainsi que des dispositions visant à éviter une charge de travail supplémentaire excessive pour les tribunaux et les procureurs, et à fournir une évaluation de la portée et des modalités possibles de ces procédures ; INVITE INSTAMMENT les autorités à modifier sans plus attendre le droit pénal afin qu'il prévoie expressément l’infraction de torture, assortie de sanctions adéquates et dissuasives et les ENCOURAGE à examiner la nécessité d’ériger en infraction pénale l’extorsion d’aveux à une personne qui n’est pas formellement accusée d’une infraction pénale, mais qui est néanmoins soupçonnée ; INVITE INSTAMMENT à nouveau les autorités à confier les enquêtes préliminaires et les enquêtes pénales sur les allégations de mauvais traitements aux procureurs et aux magistrats instructeurs qui n'ont pas de relations de travail avec les agents des forces de l’ordre dont les actions ont été contestées ;

ENCOURAGE les autorités à modifier la loi afin qu'elle prévoie la suspension des agents de police officiellement accusés de mauvais traitements dans le cadre de procédures pénales, ainsi que des garanties contre les suspensions abusives ; DÉCIDE de reprendre l'examen de ce groupe d’affaires au plus tard lors de sa réunion DH de décembre 2021.