SARISU PEHLIVAN c. TURQUIE

Comunicat la 6 octombrie 2020 Publicat la 26 octombrie 2020 A doua secțiune Cerere nr 62029/19 Aysse SARISU PEHL 218 de lire turcești, aproximativ 190 de euro la data executării sancțiunii), aplicată recurentei, magistratului și secretarului general al sindicatului judecătorilor la momentul faptelor, de către Consiliul Magistraturii, din cauza unui interviu la adresa celui care a fost publicat la 20 februarie 2017 de un ziar național.

Ayșe Sarisu Pehlivan, judecător din Karșćyaka și secretar general al sindicatului judecătorilor, a comentat efectele [proiectului] amendamente constituționale (...) Cu privire la problemele sistemului judiciar și la efectele probabile asupra sistemului judiciar ale proiectului de reformă constituțională, aprobat de Marea Cameră Națională a Turciei la 20 ianuarie 2017, în vederea prezentării la un vot popular în cadrul unui referendum convocat la 16 aprilie 2017. Consiliul magistraturii, în decizia sa de sancțiune, a considerat că, în interviul său, recurenta a folosit expresii care ar putea aduce atingere respectabilității instituției judiciare în ochii societății și de a presupune că această instituție era inexistentă și nefiabilă și că a făcut declarații de natură să dea impresia că era părtinitoare din punct de vedere politic.

Prin urmare, Comisia a considerat că conținutul acestui interviu nu era în conformitate cu sensibilitatea și restricțiile pe care un magistrat trebuia să le respecte atunci când își exercita dreptul la libertatea de exprimare și constituia astfel dreptul la libertatea de exprimare. să aibă comportamente, în serviciu sau în afara serviciului, astfel încât să aducă atingere sentimentelor de respect și de încredere impuse de calitatea sa oficială Invocând art. 10 din Convenție, recurenta se plânge de o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare pe baza sancțiunii care i-a fost aplicată. A fost afectată libertatea de exprimare a recurentei și, în special, dreptul acesteia de a comunica informații sau idei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din convenție, din cauza sancțiunii impuse În mai, această încălcare a fost prevăzută de lege și necesară, în sensul articolului 10 alineatul (1) din convenție?

În ce măsură obligațiile și responsabilitățile pe care le presupune profesia și statutul de magistrat al recurentei sunt relevante pentru cauza sa și pentru marja de apreciere a statului în acest domeniu (Baka c. Ungaria [GC], n 20261/12, §§ 164-167, 23 iunie 2016) În special, autoritățile naționale au efectuat, în deciziile lor pronunțate în speță, o punere în balanță adecvată între dreptul recurentei la libertatea de exprimare și alte interese în joc, în conformitate cu principiile consacrate în art. 10 din Convenție, ținând seama în special de conținutul declarațiilor în litigiu ale reclamantei, de statutul său de magistrat, de funcția sa de secretar general al sindicatului judecătorilor și de contextul declarațiilor sale în litigiu, Bédat c. Elveția [GC], n 56925/08, § 48, CEDO 2016, Gözel și Özer c. Turcia, n 43453/04 și 31098/05, § 64, 6 iulie 2010 și Kula c. Turcia, n 2023/06, § 45 și 46, 19 iunie 2018)

Communiquée le 6 octobre 2020 Publié le 26 octobre 2020

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 63029/19 Ayșe SARISU PEHLİVAN contre la Turquie introduite le 26 novembre 2019

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la sanction de retenue de salaire pour deux jours (d’un montant de 1 218 livres turques, environ 190 euros à la date de l’exécution de la sanction) infligée à la requérante, magistrate et secrétaire générale du syndicat des juges à l’époque des faits, par le Conseil de la magistrature en raison d’une interview de l’intéressée publiée le 20 février 2017 par un quotidien national.

Cette interview était intitulé « Ayșe Sarısu Pehlivan, juge de Karșıyaka et secrétaire générale du syndicat des juges, a commenté les effets [du projet] d’amendements constitutionnels (...) » et contenaient les opinions de la requérante concernant les problèmes du pouvoir judiciaire et les effets probables sur le judiciaire du projet de la réforme constitutionnelle, que la Grande Assemblée nationale de Turquie avait approuvé le 20 janvier 2017 en vue de sa présentation à un vote populaire lors d’un référendum convoqué le 16 avril 2017. Le Conseil de la magistrature, dans sa décision de sanction, a considéré que dans son interview la requérante avait employé des expressions susceptibles de porter atteinte à la respectabilité de l’institution judiciaire aux yeux de la société et d’impliquer que cette institution était inopérante et non-fiable et qu’elle avait fait des déclarations de nature à donner l’impression qu’elle était politiquement partiale.

Elle estima par conséquent que le contenu de cette interview n’était pas conforme à la sensibilité et aux restrictions qu’un magistrat devait observer lors de l’exercice de son droit à la liberté d’expression et constituait ainsi l’infraction de « avoir des comportements, au service ou en dehors du service, de nature à porter atteinte aux sentiments de respectabilité et de confiance requis par sa qualité officielle ». Invoquant l’article 10 de la Convention, la requérante se plaint d’une atteinte portée à son droit à la liberté d’expression à raison de la sanction qui lui a été infligée.

QUESTIONS AUX PARTIES

Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression de la requérante, et spécialement à son droit de communiquer des informations ou des idées, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention, en raison de la sanction infligée ? Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2 ? Dans quelle mesure les devoirs et responsabilités que comporte la profession et le statut de magistrat de la requérante sont-ils pertinents pour son grief et pour la marge d’appréciation de l’État dans ce domaine ( Baka c. Hongrie [GC], n o 20261/12, §§ 164-167, 23 juin 2016) ? En particulier, les autorités nationales ont-elles effectué, dans leurs décisions rendues en l’espèce, une mise en balance adéquate entre le droit de la requérante à la liberté d’expression et d’autres intérêts en jeu conformément aux principes consacrés à l’article 10 de la Convention, eu égard notamment au contenu des déclarations litigieuses de la requérante, de son statut de magistrate, de sa fonction de la secrétaire générale du syndicat des juges et au contexte de ses déclarations ( Bédat c. Suisse [GC], n o 56925/08, § 48, CEDH 2016, Gözel et Özer c. Turquie , n os 43453/04 et 31098/05, § 64, 6 juillet 2010, et Kula c. Turquie , n o 20233/06, §§ 45 et 46, 19 juin 2018) ?