HABASH c. GRÈCE

Comunicată la 7 octombrie 2020 Publicată la 26 octombrie 2020 SECȚIUNEA I Cererea nr. 46255/17 Roydin Habash împotriva Greciei introdusă la 30 iunie 2017 Reclamantul se plânge de condițiile sale de detenție în închisoarea din Alikarnassos, în special de izolarea sa. În special, reclamantul susține că monitorizarea sa medicală nu este adecvată pentru starea sa psihică precară. Mai mult decât atât, el a încercat să-și pună capăt zilelor sale de două ori în timpul șederii sale în închisoarea în cauză. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Având în vedere sănătatea mentală a reclamantului, autoritățile știau sau ar fi trebuit să știe că există un risc real și imediat pentru viața sa? În acest caz, au făcut ele tot ce se putea aștepta în mod rezonabil de la ele pentru a preveni acest risc în conformitate cu art. 2 din Convenția Jeanty c. Belgia, nr. 82284/17, § 71, 31 martie 2020 și Keenan c. Regatul Unit, 2722/95, § 93, CEDO 2001 III)? A fost reclamantul supus unor tratamente inumane sau degradante, având în vedere starea sa de sănătate și condițiile de detenție în închisoarea din Alikarnassos, cu încălcarea articolului 3 din Convenție Reclamantul a beneficiat de o monitorizare medicală adaptată și personalizată stării sale de sănătate (probleme psihice) în conformitate cu art. 3 din Convenție În plus, administrarea medicamentelor psihotrope poate fi considerată adecvată și necesară având în vedere starea sa de sănătate Faptul că reclamantul nu a fost plasat într-o structură psihiatrică poate fi considerat contrar articolului 3 din Convenție? Reclamantul dispunea de o cale de atac eficientă pentru a contesta condițiile sale de detenție conform dispozițiilor art. 13 din Convenție

Communiquée le 7 octobre 2020

Publié le 26 octobre 2020

PREMIÈRE SECTION

Requête n

o

46255/17

Roydin HABASH

contre la Grèce

introduite le 30 June 2017

OBJET DE L’AFFAIRE

Le requérant se plaint de ses conditions de détention au sein de la prison d’Alikarnassos et notamment de son isolement. Plus particulièrement, le requérant allègue que son suivi médical n’est pas approprié à son mauvais état de santé psychique. D’autant plus qu’il a tenté de mettre fin à ses jours à deux reprises pendant son séjour au sein de la prison en question.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Au vu de la santé mentale du requérant, les autorités savaient ou auraient dû savoir l’existence d’un risque réel et immédiat pour sa vie

? Dans l’affirmative, ont-elles fait tout ce que l’on pouvait raisonnablement attendre d’elles pour prévenir ce risque conformément à l’article 2 de la Convention

(

Jeanty c. Belgique

, n

o

82284/17, § 71, 31 mars 2020 et

Keenan c. Royaume-Uni

, n

o

27229/95, § 93, CEDH 2001

‑

III) ?

2.

Le requérant a-t-il été soumis à des traitements inhumains ou dégradants, au vu de son état de santé et des conditions de sa détention dans la prison d’Alikarnassos, en violation de l’article 3 de la Convention

?

3.

Le requérant a-t-il bénéficié d’un suivi médical adapté et personnalisé à son état de santé (troubles psychiques) selon l’article

3 de la Convention

? De plus, l’administration de médicaments psychotropes peut-elle être considérée adéquate et nécessaire eu égard à son état de santé

?

4.

Le fait que le requérant n’a pas été placé dans une structure psychiatrique peut-il être considéré contraire à l’article 3 de la Convention ?

5.

Eu égard à son état de santé, l’isolement du requérant peut

‑

il s’analyser en violation de l’article 3 de la Convention

?

6.

Le requérant disposait-il d’un recours effectif afin de contester ses conditions de détention comme l’exige l’article 13 de la Convention

?