- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 9 noiembrie 2020
- Stat pârât
- UKR
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Ecological și Humanitarian Association 'Zelenyy Svit' împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
Comunicat la 9 noiembrie 2020 Publicat la 30 noiembrie 2020 CINTIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 37316/16 ASSOCIARE ECOlogicĂ ȘI HUMANITARĂ „ZELENYY SVIT” împotriva Ucrainei depusă la 15 iunie 2016 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la presupusul refuz de către autoritățile statului de acces la informații ale presupusului interes public în răspuns la o cerere de la solicitant. Reclamantul este o ONG situată în orașul Chortkiv, regiunea Ternopil, și a căror activități se referă la protecția drepturilor ecologice și conservarea patrimoniului natural, istoric și cultural. În special, în 2014-2015 a fost implementat un proiect legat de canionul Râului Dniester. În iunie 2015, Inspecția financiară de stat a regiunii Ternopil (de mai sus – Ternopil SFI) a efectuat o inspecție a activităților financiare și comerciale ale Parcului Național Natural „Dniester Canyon”, în special în ceea ce privește utilizarea alocațiilor bugetare.
La 27 iulie 2015, ONG-ul reclamant a solicitat Ternopil SFI să-i furnizeze o copie a concluziei de inspecție. În baza Legii privind accesul la informații publice și a Convenției privind accesul la informații, participarea publică la luarea deciziilor și accesul la justiție în materie de mediu (Convenția Aarhus) ONG-ul reclamant a susținut că informațiile solicitate au fost deschise publicului. Prin scrisoarea din 5 august 2015, ONG-ul reclamant a fost informat de către Ternopil SFI că toate materialele relevante au fost transferate în biroul procurorului și că a fost inițiată procedura penală. Se afirmă, de asemenea, că autoritățile de anchetă au informat Ternopil SFI că concluzia de inspecție, fiind o probă-cheie în cadrul procedurii, nu a putut fi divulgată.
Astfel, fără acordul autorităților de anchetă, Ternopil SFI nu a putut furniza ONG-ului reclamant informațiile solicitate. Societatea reclamantă a contestat refuzul în fața instanțelor care susțin că concluzia solicitată conține date și informații importante de mediu privind acțiunile autorităților (de exemplu, utilizarea alocațiilor bugetare) și a fost, prin urmare, de mare importanță pentru public. Prin hotărârea din 8 septembrie 2015, Curtea de Administrație a Circuitului Ternopil a respins aceste afirmații, în esență, susținând motivele prevăzute în scrisoarea Ternopil SFI din 5 august 2015. La 16 noiembrie 2015, hotărârea de mai sus a fost susținută în apel de către Curtea Administrativă de Apel Lviv.
Curtea a respins argumentul ONG-ului reclamant că cererea sa are legătură cu informațiile referitoare la mediu și a remarcat că aceasta a constituit o piesă de probă în cadrul procedurii penale. La 17 decembrie 2015, Curtea Administrativă Înaltă a refuzat să deschidă procedurile de cassare constatând că argumentele apelului de cassare al ONG-ului reclamant nu au arătat încălcări ale dreptului material sau procedural. 1 din Convenție? Dacă este așa, a fost această interferență prevăzută de lege și necesară în ceea ce privește art. 10 §
Communicated on 9 November 2020 Published on 30 November 2020
FIFTH SECTION
Application no. 37316/16
ECOLOGICAL AND HUMANITARIAN ASSOCIATION
‘ZELENYY SVIT’
against Ukraine lodged on 15 June 2016
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The application concerns an alleged denial by the State authorities of access to information of alleged public interest in reply to a request from the applicant. The applicant is an NGO located in the town of Chortkiv, Ternopil Region, and whose activities relate to the protection of ecological rights and preservation of natural, historical and cultural heritage. In particular, in 2014-2015 it was implementing a project related to the canyon of the Dniester River. In June 2015 the State Finance Inspection of the Ternopil Region (hereafter – the Ternopil SFI) conducted an inspection of the financial and commercial activities of the National Natural Park “Dniester Canyon”, in particular as to the use of budgetary allocations.
On 27 July 2015 the applicant NGO requested the Ternopil SFI to provide it with a copy of the inspection conclusion. Relying on the Law on Access to Public Information and the Convention on Access to Information, Public Participation in Decision-Making and Access to Justice in Environmental Matters (Aarhus Convention) the applicant NGO claimed that the requested information was open to the public. By the letter of 5 August 2015 the applicant NGO was informed by the Ternopil SFI that all relevant materials had been transferred to the prosecutor’s office and that criminal proceeding had been initiated. It was further stated that the investigation authorities had informed the Ternopil SFI that the inspection conclusion, being key evidence in the proceedings, could not be disclosed.
Thus, without the agreement of the investigation authorities the Ternopil SFI could not provide the applicant NGO with the information requested. The applicant company challenged that refusal before the courts claiming that the requested conclusion contained important environmental data and information as to authorities’ actions (i.e. use of the budgetary allocations) and was thus of high importance for the public. By the judgment of 8 September 2015 the Ternopil Circuit Administrative Court dismissed those claims essentially endorsing the reasons provided in the Ternopil SFI’s letter of 5 August 2015. On 16 November 2015 the above judgment was upheld on appeal by the Lviv Administrative Court of Appeal.
The court rejected the applicant NGO’s argument that its request related to the information about the environment, and noted that it was a piece of evidence in the criminal proceedings. On 17 December 2015 the High Administrative Court refused to open cassation proceedings finding that the arguments of the applicant NGO’s cassation appeal did not show any violations of material or procedural law.
QUESTIONS TO THE PARTIES
Has there been an interference with the applicant NGO’s freedom of expression, in particular its right to receive information, within the meaning of Article 10 § 1 of the Convention? If so, was that interference prescribed by law and necessary in terms of Article 10 § 2?