HALKIN KURTULUȘ PARTISI (HKP) c. TÜRKİYE

Publicat la 21 iulie 2025 A DOUA RĂSPUNSURARE NR 27935/23 HALKIN KURTULUȘ PARTENERIU Mai 2016 în Piața Taksim din Istanbul, organizată de Partidul de Eliberare a Poporului. Reclamantul, Partidul de Eliberare a Poporului (HPC) este un partid politic în Türkiye. Mai 2016, reclamantul a organizat o adunare cu aproximativ 40 de persoane, inclusiv membrii săi de pe bulevardul Barbaros, în cartierul Beșiktaș din Istanbul, pentru a merge în Piața Taksim pentru a sărbători Ziua Muncii și a solidarității din 1 mai. Participanții purtau un banner și o pancartă cu numele partidului reclamant și scandau sloganuri precum: În partea de jos a limperialismului la.AKP, demnitatea umană va învinge tortura, dreptul nostru de la 1 mai nu poate fi luat Grupul nu s-a dispersat, forțele de ordine au intervenit și 20 de persoane au fost arestate.

La 17 mai 2016, partidul reclamant a depus o plângere la instanța de judecată în legătură cu agenții din statul respectiv, inclusiv prim-ministrul, ministrul de la Õ, directorul general al securității, prefectul și șeful poliției din Istanbul. În plângerea sa, reclamantul s-a referit la jurisprudența Curții referitoare la principiile dreptului de întrunire și a subliniat că dorește să își exercite dreptul de întrunire într-un mod pașnic. El a declarat că utilizarea disproporționată a gazelor lacrimogene și a trecerilor la tutun a membrilor săi, deținerea ilegală și deținerea ilegală a acestora în mod arbitrar în exercitarea dreptului lor de întrunire constituie o infracțiune. La data de 12 octombrie 2016, procurorul districtual al Republicii Moldova a decis că nu avea niciun drept să dea în judecată prim-ministrul, ministrul de interne, directorul general al securității, prefectul și șeful poliției departamentale.

La 17 ianuarie 2023, Adunarea generală a Curții Constituționale a examinat cererea reclamantului în temeiul articolului 11 din convenție și a hotărât, cu majoritate de voturi, că . . Decizia Curții Constituționale a fost notificată reclamantului la 16 martie 2023. Invocând articolele 10 și 11 din convenție, reclamantul se plânge de intervenția puternică a forțelor de ordine care îl împiedică pe reclamant să continue marșul pe care îl organizase către piața Taksim pentru sărbătorirea Zilei Muncii din 1 mai 2016. Potrivit reclamantului, piața Taksim, care este locul în care Ziua Muncii de la 1 mai 2016 Mai poate fi sărbătorită în modul cel mai semnificativ, atât istoric, cât și social, a fost închisă cetățenilor și Partidului de Eliberare a Poporului prin utilizarea forței și a presiunii, cu încălcarea Constituției și a CEDO.

În ceea ce privește hotărârea Curții în cauza Disk și Kesk c. Turcia 38676/08, 27 noiembrie 2012), acesta susține că intervenția polițiștilor prin forța în speță a fost disproporționată și nu este necesară pentru a împiedica tulburarea ordinii publice.

RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Având în vedere principiile care decurg din jurisprudența Curții privind dreptul la întrunirea pașnică ( šiçek și alții c. Türkiye, nr. 48694/10 și 4 altele, §§ 130-142, 22 noiembrie 2022, Ecodefence și alte c. Rusia, 9988/13 și 60 altele, § 72, 14 iunie 2022, și jurisprudența citată ; Süleyman elélebi și alții c. Turcia (n , n 22729/08 și 10581/09, §§ 46-56, 12 decembrie 2017 Süleyman signelebi și alții c. Turcia, n 37273/10 și 17 alții, § 107-118, 24 mai 2016, E 37553/05, § 142 160, CEDO 2015 și Disk și Kesk c. Turcia, n 38676/08, § 23-38, 27 noiembrie 2012) și având în vedere dispersarea prematură de către forțele de ordine ale participanților la reuniunea pe care partidul reclamant a dorit să o organizeze în Piața Taksim la data de 1 Mai 2016, a avut loc o interferență în drepturile partidului care solicită libertatea de exprimare și libertatea de exprimare pașnică garantate prin articolele 10 și 11 din convenție?

În la: - această interferență a respectat condiția privind restricțiile prevăzute de lege În sensul art. 11 alin. (2) din Convenție, în special în ceea ce privește competența autorităților de a stabili traseul manifestării - ingerința a urmărit un scop legitim - această interferență a respectat un echilibru corect între cerințele de interes general ale comunității și imperativele de protecție a drepturilor fundamentale ale reclamantului

Publié le 21 juillet 2025

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 27935/23

HALKIN KURTULUȘ PARTİSİ (HKP)

contre la Türkiye introduite le 13 juillet 2023 communiquée le 3 juillet 2025

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la dispersion prématurée par les forces de l’ordre d’un groupe de personnes voulant participer à la manifestation du 1 er mai 2016 sur la place Taksim à Istanbul, organisée par le Parti de libération du peuple. Le requérant, le Parti de libération du peuple (HKP) est un parti politique en Türkiye. Le 1 er mai 2016, le requérant organisa un rassemblement avec une quarantaine de personnes dont ses membres sur le boulevard Barbaros, dans le quartier de Beșiktaș à Istanbul, afin de marcher vers la place Taksim pour y célébrer la Journée du travail et de la solidarité du 1 er mai.

Les participants portaient une bannière et une banderole avec le nom du parti requérant, et scandaient des slogans tels que « À bas l’impérialisme de l’AKP, la dignité humaine vaincra la torture, notre droit du 1 er mai ne peut être enlevé ! » (« Kahrolsun AKP Emperyalizmi, İnsanlık Onuru İșkenceyi Yenecek, 1 Mayıs Hakkımız Engellenemez ! »). Le groupe qui marchait vers la place Taksim fut arrêté par les forces de l’ordre, qui lui demandèrent de se disperser. Le groupe ne se dispersa pas, les forces de l’ordre intervinrent et vingt personnes furent arrêtées. Le 17 mai 2016, le parti requérant déposa une plainte auprès du parquet d’Istanbul au sujet des agents de l’État, dont le Premier ministre, le ministre de l’Intérieur, le directeur général de la sécurité, le préfet et le chef de la police d’Istanbul.

Dans sa plainte, le requérant se référa à la jurisprudence de la Cour relative aux principes du droit de réunion et souligna qu’il souhaitait exercer son droit de réunion de manière pacifique. Il déclara que l’usage disproportionné de gaz lacrymogène et les passages à tabac infligés à ses membres, leur détention illégale et l’entrave arbitraire à l’exercice de leur droit de réunion constituaient une infraction. Le 12 octobre 2016, le procureur de la République d’Istanbul décida qu’il n’y avait pas lieu d’engager des poursuites contre le Premier ministre, le ministre de l’Intérieur, le directeur général de la sécurité, le préfet et le chef de la police départementale. L’objection du requérant fut rejetée par le tribunal de paix.

Le 17 janvier 2023, l’Assemblée générale de la Cour constitutionnelle examina la requête du requérant en vertu de l’article 11 de la Convention et décida, à la majorité, qu’il n’y avait pas eu violation. La décision de la Cour constitutionnelle a été notifiée au requérant le 16 mars 2023. Invoquant les articles 10 et 11 de la Convention, le requérant se plaint de l’intervention musclée des forces de l’ordre empêchant le requérant de poursuivre la marche qu’il avait organisé vers la place Taksim pour les célébrations de la fête du Travail du 1 er mai 2016. Selon le requérant, la place Taksim, qui est l’endroit où la fête du Travail du 1 er mai peut être célébrée de la manière la plus significative, à la fois historiquement et socialement, a été fermée aux citoyens et au Parti de libération du peuple en utilisant la force et la pression, en violation de la Constitution et de la CEDH.

En se référant à l’arrêt de la Cour dans l’affaire Disk et Kesk c. Turquie (n o 38676/08, 27 novembre 2012), il soutient que l’intervention des policiers par la force en l’espèce était disproportionnée et non nécessaire pour empêcher le trouble à l’ordre public.

QUESTIONS AUX PARTIES

À la lumière des principes qui se dégagent de la jurisprudence de la Cour concernant le droit à la réunion pacifique ( Çiçek et autres c. Türkiye , n os 48694/10 et 4 autres, §§ 130-142, 22 novembre 2022, Ecodefence et autres c. Russie , n os 9988/13 et 60 autres, § 72, 14 juin 2022, et la jurisprudence citée ; Süleyman Çelebi et autres c. Turquie (n o 2) , n os 22729/08 et 10581/09, §§ 46-56, 12 décembre 2017 ; Süleyman Çelebi et autres c. Turquie , n os 37273/10 et 17 autres, §§ 107-118, 24 mai 2016, Eğitim ve Bilim Emekçileri Sendikası et autres c. Turquie , n o 20347/07, §§ 91-108, 5 juillet 2016 ; Kudrevičius et autres c. Lituanie [GC], n o 37553/05, §§ 142 ‑ 160, CEDH 2015, et Disk et Kesk c. Turquie , n o 38676/08, §§ 23-38, 27 novembre 2012), et compte tenu de la dispersion prématurée par les forces de l’ordre des participants à la réunion que le parti requérant voulait organiser sur la place Taksim le 1 er mai 2016, y a-t-il eu ingérence dans les droits du parti requérant à la liberté d’expression et à la liberté de manifestation pacifique, garantis par les articles 10 et 11 de la Convention?

Dans l’affirmative : - cette ingérence a-t-elle respecté la condition de restrictions « prévues par la loi », au sens de l’article 11 § 2 de la Convention, notamment en ce qui concerne la compétence des autorités pour la détermination du tracé de la manifestation ? - l’ingérence poursuivait-elle un but légitime ? - cette ingérence a-t-elle respecté un juste équilibre entre les exigences de l’intérêt général de la communauté et les impératifs de sauvegarde des droits fondamentaux du requérant ?