Enache împotriva României

Traducere în română AI

Publicat la 28 iulie 2025

SECȚIA A PATRA

Cererea nr. 49381/20 Traian ENACHE și Vasilica ENACHE împotriva României introdusă la 21 octombrie 2020 comunicată la 7 iulie 2025

OBIECTUL CAUZEI

Reclamanții sunt proprietarii unui apartament care a suferit pagube în 2013, în urma unei explozii în clădire provocate de un vecin care s-a sinucis tăind o conductă de alimentare cu gaz în apartamentul său. Cererea privește examinarea de către instanțele naționale a unei cereri de expertiză prezentate de reclamanți, părți civile într-o procedură penală inițiată împotriva angajatului societății care asigura distribuția gazului în clădire. Angajatul era acuzat de neglijență în executarea obligațiilor profesionale și de distrugere a bunurilor pe motiv că, atunci când fusese sesizat de locatari că un miros de gaz era prezent în clădire, nu oprise distribuția gazului. Reclamanții au solicitat daune-interese argumentând că apartamentul lor a fost distrus în proporție de 90% și că fundațiile imobilului fuseseră afectate astfel încât imobilul devenise nelocuibil.

Au cerut realizarea unei expertize judiciare fără însă a preciza la acest stadiu obiectivele misiunii expertului, așa cum cere codul de procedură penală. Nu reiese că reprezentantul reclamanților ar fi reiterat cererea de expertiză la ședință sau altfel, în cursul procedurii în primă instanță. Conform pieselor din dosar, expertiza solicitată de reclamanți nu a fost dispusă. Tribunalul de primă instanță a achitat inculpatul și a respins acțiunea civilă a reclamanților. Aceștia au declarat apel denunțând, printre altele, lipsa examinării cererii lor privind realizarea unei expertize judiciare. Printr-o decizie definitivă din 1 noiembrie 2019 (notificată la 12 februarie 2020), curtea de apel din București a confirmat achitarea inculpatului pe plan penal, dar a hotărât că el era răspunzător pe plan civil pentru neglijența sa.

Aceasta a acordat reclamanților daune-interese pentru pagubele suferite în apartamentul lor în echitate și pe baza fotografiilor depuse la dosar și a constatării că nu se demonstrase în speță că fundațiile imobilului fuseseră afectate. Nu s-a pronunțat asupra motivului de apel al reclamanților privind omiterea instanței de primă instanță de a examina cererea lor de realizare a unei expertize judiciare, ale cărei concluzii erau decisive pentru daunele suferite. Invocând articolul 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plâng de inechitatea procedurii pe motiv în special că instanțele naționale nu au examinat cererea lor de realizare a unei expertize judiciare în domeniul construcțiilor și că, în aceste condiții, curtea de apel din București nu a soluționat unul dintre motivele lor de apel.

De asemenea, denunță motivarea pretins contradictorie și interpretarea arbitrară a elementelor de probă de către curtea de apel din București.

ÎNTREBĂRI ADRESATE PĂRȚILOR

Contestația cu privire la drepturile cu caracter civil ale reclamanților a fost ascultată în mod echitabil, așa cum cere articolul 6 § 1 din Convenție? În special, instanțele naționale au examinat toate argumentele reclamanților, mai ales cel privind cererea de expertiză judiciară în domeniul construcțiilor și, în caz afirmativ, au motivat în mod adecvat deciziile pronunțate?

Publié le 28 juillet 2025

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 49381/20 Traian ENACHE et Vasilica ENACHE contre la Roumanie introduite le 21 octobre 2020 communiquée le 7 juillet 2025

OBJET DE L’AFFAIRE

Les requérants sont les propriétaires d’un appartement qui a subi des dégâts en 2013, suite à une explosion dans le bâtiment provoquée par un voisin qui s’est donné la mort en coupant un tuyau d’alimentation en gaz dans son appartement. La requête concerne l’examen par les tribunaux nationaux d’une demande d’expertise présentée par les requérants, parties civiles dans une procédure pénale engagée contre l’employé de la société qui assurait la distribution de gaz dans le bâtiment. L’employé était accusé de négligence dans l’exécution des obligations professionnelles et de destruction des biens au motif que, lorsqu’il avait été saisi par les résidents qu’une odeur de gaz était présente dans le bâtiment, il n’avait pas arrêté la distribution de gaz.

Les requérants ont sollicité des dommages-intérêts faisant valoir que leur appartement avait été détruit en proportion de 90 % et que les fondations de l’immeuble avaient été affectées en sorte que l’immeuble était devenu inhabitable. Ils demandèrent la réalisation d’une expertise judiciaire sans pour autant préciser à ce stade les chefs de mission de l’expert, comme requis par le code de procédure pénale. Il n’apparaît pas que le représentant des requérants ait réitéré la demande d’expertise à l’audience ou autrement, au cours de la procédure en première instance. D’après les pièces du dossier l’expertise sollicitée par les requérants ne fut pas ordonnée. Le tribunal de première instance acquitta l’inculpé et rejeta l’action civile des requérants.

Ceux-ci interjetèrent appel dénonçant, entre autres, l’absence d’examen de leur demande relative à la réalisation d’une expertise judiciaire. Par une décision définitive du 1 er novembre 2019 (notifiée le 12 février 2020), la cour d’appel de Bucarest confirma l’acquittement de l’inculpé au pénal, mais jugea qu’il était responsable sur le plan civil du fait de sa négligence. Il octroya aux requérants des dommages intérêts pour les dégâts subis dans leur appartement en équité et sur la base des photographies versées au dossier et du constat qu’il n’avait pas été démontré en l’espèce que les fondations de l’immeuble avaient été affectées. Elle ne se prononça pas sur le moyen d’appel des requérants concernant l’omission du tribunal première instance d’examiner leur demande de réalisation d’une expertise judiciaire, dont les conclusions étaient décisives pour les dommages subis.

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, les requérants se plaignent de l’iniquité de la procédure au motif notamment que les tribunaux nationaux n’ont pas examiné leur demande de réalisation d’une expertise judiciaire en droit de la construction et que, dans ces conditions, la cour d’appel de Bucarest n’a pas tranché un de leurs moyens d’appel. Ils dénoncent en outre la motivation prétendument contradictoire et l’interprétation arbitraire des éléments de preuve par la cour d’appel de Bucarest.

QUESTIONS AUX PARTIES

La contestation sur les droits de caractère civil des requérants a-t-elle été entendue équitablement, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention ? En particulier, les tribunaux nationaux ont-ils examiné tous les arguments des requérants, notamment celui portant sur la demande d’expertise judiciaire en droit de la construction, et dans l’affirmative, ont-ils motivé de manière adéquate les décisions prononcées ?