PĂRĂUȘANU c. ROUMANIE

Comunicată la 26 noiembrie 2020 Publicată la 14 decembrie 2020 SECȚIUNEA A patra Cerere nr. 24032/18 Mirela Laura PĂRUȘANU și altele împotriva României, introdusă la 15 mai 2018 Ö Õ Õ Õ Õ DE LAFFAR Õ Cererea este prezentată de trei reclamanți (părinții și copiii lor). Aceasta se referă la ancheta privind îngrijirea mamei la Spitalul din Ramnicu. Vâlcea, unde a fost făcută pentru a naște la 2 ianuarie 2010, reclamanții susțin că asistența medicală acordată la locul de muncă a fost deficitară și că copilul a suferit consecințele acesteia, inclusiv paralizie pe partea stângă, care a necesitat o intervenție chirurgicală ulterioară și o kinesioterapie, precum și un tratament continuu. În 2011, 2012 și 2015, recurenta a sesizat trei plângeri penale împotriva medicilor care au intervenit la nașterea sa și împotriva medicilor care au întocmit un raport de expertiză medicală în acest caz. Aceste plângeri au fost depuse ulterior. Reclamanții indică faptul că au fost constituite părți civile. La 29 aprilie 2014, medicul P.V. a fost trimis înapoi la Parchet pentru a fi judecat în legătură cu faptele de vătămare corporală neintenționată, iar la 16 decembrie 2016, tribunalul departamental din Vâlcea a trimis dosarul la Parchet, pe motiv că acestea nu fuseseră informate cu privire la desfășurarea anchetei. În 2017, Parchetul a constatat că prescrierea răspunderii penale a avut loc, fapt confirmat de Tribunalul de Primă Instanță din Sibiu printr-o decizie din 15 noiembrie 2017. Între timp, la 29 iunie 2017, reclamanții au introdus o acțiune în răspundere civilă delictală. La data ultimei informații de care dispune Curtea (august 2018), această acțiune era pendinte în fața instanțelor interne. O acțiune disciplinară a fost, de asemenea, pendinte la aceeași dată. Invocând art. 6 din convenție , recurentele susțin că ancheta efectuată în speță nu a fost efectivă în măsura în care prescrierea a avut loc din cauza duratei excesive a anchetei. Citând la art. 8 din Convenție, reclamanții se plâng că asistența medicală acordată la data lansării și în timpul spitalizării la spitalul Ramnicu Vâlcea au fost deficitare și au cauzat leziuni traumatice copilului ; reclamanta se plânge în special că nu a fost informată cu privire la riscurile prezentate de travaliu. În special, sistemul juridic național le-a pus la dispoziție o cale de atac civilă care, indiferent de rezultatul procedurii penale și/sau disciplinare, ar fi putut permite să obțină o despăgubire adecvată pentru daunele suferite de aceștia ca urmare a presupusei abateri medicale (a se vedea, Mehmet Ulusoy și alții c. Turcia, n 54969/09, § 91, 25 iunie 2019 și, mutatis mutandis, Lopes de Sousa Fernandes c. Portugalia [GC], n 56080/13, § 215 și 235, 19 decembrie 2017) Părțile sunt invitate să informeze Curtea cu privire la rezultatul acțiunii în răspundere civilă delictală formulată de reclamanți și să trimită copii ale deciziilor judiciare relevante. A fost încălcat dreptul la respectarea vieții private al reclamanților astfel cum este protejat de art. 8 din convenție (Mehmet Ulusoy și alții, citată anterior, § 64) • În special, având în vedere obligația pe care o are pe teren art. 8 din Convenție, a existat în România, la momentul respectiv, un sistem judiciar efectiv și independent care să poată stabili consecințele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . § 90 și, mutatis mutandis, Lopes de Sousa Fernandes, citată anterior, § 214)? În această privință, a fost efectuată ancheta penală în speță efectivă în sensul articolului 8 din convenție, ținând seama în special de durata și intervenția prescripției penale (a se vedea mutatis mutandis Nicolae Virgiliu Tănase c. România [GC], n 41720/13, § 171, 25 iunie 2019 cu referirea menționată) În plus, a răspuns ancheta penală la afirmația recurentei potrivit căreia nu a fost informată de către personalul care se ocupă de riscurile prezentate de persoana care răspunde de situația sa (a se vedea, mutatis mutandis, Ioniță c. România, nr. 81270/12, § 84, 10 ianuarie 2017) An de naștere An de naștere Cetățenia Locul de reședință Mirela Laura PĂRĂUȘANU 1973 română Râmnicu-Vâlcea Alexandru-Mihai PĂRUȘANU 2010 românesc Ramnicu-Vâlcea Mihai Andrei PĂRĂȘANU 1971 românesc Ramnicu-Vâlcea

Communiquée le 26 novembre 2020

Publié le 14 décembre 2020

QUATRIÈME SECTION

Requête n

o

24032/18

Mirela Laura PĂRĂUȘANU et autres

contre la Roumanie

introduite le 15 May 2018

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête est présentée par trois requérants (les parents et leur enfant). Elle concerne

l’enquête relative à

la prise en charge de la mère à l’hôpital de Râmnicu

‑

Vâlcea, où elle s’était rendue pour accoucher le 2 janvier 2010. Les requérants allèguent que les soins apportés lors de l’accouchement ont été déficitaires et que l’enfant en a souffert les conséquences, dont notamment une paralysie du côté gauche qui a nécessité une intervention chirurgicale ultérieure et une kinésithérapie ainsi qu’une prise en charge constante.

En 2011, 2012 et 2015, la requérante a saisi le parquet de trois plaintes pénales contre les médecins qui étaient intervenus lors de son accouchement et contre les médecins qui avaient rédigé un rapport d’expertise médicale en l’espèce. Ces plaintes ont été par la suite jointes. Les requérants indiquent qu’ils se sont constitués parties civiles.

Le 29 avril 2014, le médecin P.V. a été renvoyé en jugement des faits de dommage corporel non intentionnel et le 16 décembre 2016, le tribunal départemental de Vâlcea a renvoyé le dossier au parquet, au motif que les requérants n’avaient pas été informés du déroulement de l’enquête.

En 2017, le parquet a constaté l’intervention de la prescription de la responsabilité pénale, ce que le tribunal de première instance de Sibiu a confirmé par une décision du 15

novembre 2017.

Entretemps, le 29 juin 2017, les requérants ont formé une action en responsabilité civile délictuelle. À la date des dernières informations dont la Cour dispose (août 2018), cette action était pendante devant les tribunaux internes. Une action disciplinaire était également pendante à la même date.

Invoquant

l’article 6 de la Convention

, les requérants allèguent que l’enquête menée en l’espèce n’a pas été effective dans la mesure où la prescription est intervenue en raison de la durée excessive de l’enquête. Citant

l’article 8 de la Convention

, les requérants se plaignent que les soins médicaux apportés au moment de l’accouchement et pendant l’hospitalisation à l’hôpital de Râmnicu

‑

Vâlcea ont été déficitaires et ont causé des lésions traumatiques à l’enfant

; la requérante se plaint particulièrement de ne pas avoir été informée des risques présentés par l’accouchement.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Les requérants ont-ils épuisé les voies de recours internes comme exigé par l’article 35 § 1 de la Convention

? En particulier, le système juridique national mettait-il à leur disposition un recours civil qui, indépendamment de l’issue de la procédure pénale et/ou disciplinaire, aurait pu permettre d’obtenir une réparation adéquate pour les dommages subis par eux à la suite de la faute médicale alléguée (voir,

Mehmet Ulusoy et autres c.

Turquie

, n

o

54969/09, §

91, 25 juin 2019

et,

mutatis mutandis

,

Lopes de Sousa Fernandes c.

Portugal

[GC], n

o

56080/13, §§ 215 et

235, 19

décembre 2017)

?

Les parties sont invitées à informer la Cour de l’issue de l’action en responsabilité civile délictuelle formée par les requérants et d’envoyer les copies des décisions judiciaires pertinentes.

2.

Y a-t-il eu atteinte au droit au respect de la vie privée des requérants tel qu’il est protégé par l’article 8 de la Convention (

Mehmet Ulusoy et

autres

, précité, § 64)

? En particulier, eu égard à l’obligation procédurale sur le terrain de l’article 8 de la Convention, y avait-il en Roumanie à l’époque des faits un système judiciaire effectif et indépendant apte à établir les conséquences de l’accouchement sur l’état de santé de l’enfant et, le cas échéant, à obliger les responsables éventuels à répondre de leur actes (voir,

Mehmet Ulusoy et autres,

précité, § 90 et,

mutatis mutandis, Lopes de Sousa Fernandes

, précité, §

214)

? À cet égard, l’enquête pénale menée en l’espèce a-t-elle été effective au sens de l’article 8 de la Convention, compte tenu notamment de sa durée et de l’intervention de la prescription pénale (voir,

mutatis mutandis

,

Nicolae Virgiliu Tănase c.

Roumanie

[GC], n

o

41720/13, § 171, 25 juin 2019 avec la référence citée)

? En outre, l’enquête pénale a-t-elle répondu aux allégations de la requérante selon lesquelles elle n’avait pas été informée par le personnel soignant des risques présentés par l’accouchement en sa situation (voir,

mutatis mutandis

,

Ioniță c.

Roumanie

, n

o

81270/12, § 84, 10 janvier 2017)

?

ANNEXE

N

o

Prénom NOM

Année de naissance

Nationalité

Lieu de résidence

1

Mirela Laura PĂRĂUȘANU

1973

roumaine

Râmnicu-Vâlcea

2

Alexandru-Mihai PĂRĂUȘANU

2010

roumaine

Râmnicu-Vâlcea

3

Mihai Andrei PĂRĂUȘANU

1971

roumaine

Râmnicu-Vâlcea