İNCEDERE c. TURQUIE

Comunicat la 28 noiembrie 2020 Publicat la 14 decembrie 2020 SECȚIUNEA A DOUA RĂSPUNSURI n 16853/20 Suat sancțiunea pentru privarea mijloacelor de comunicare timp de o lună aplicată reclamantului, deținut într-o închisoare, de către administrația puială a șefului de a cânta un imn sau de a scanda un slogan fără motiv pentru scandarea sloganului Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul declară că sancțiunea în cauză constituie o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare.

ÎNTREBARE CU părțile A fost afectată libertatea de exprimare a reclamantului, în special dreptul lor de a comunica informații sau idei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din Convenție În acest sens, a fost aceasta prevăzută de lege și necesară, în sensul art. 10 alin. În special, instanțele naționale au efectuat, în hotărârile lor pronunțate în speță, o examinare suficientă și o punere în balanță adecvată între dreptul reclamantului la libertatea de exprimare și alte interese implicate, în raport cu criteriile enunțate și puse în aplicare de aceasta în cauzele referitoare la libertatea de exprimare? (Gözel și Özer c. Turcia, 43453/04 și 31098/05, § 51, 6 iulie 2010, Kula c. Turcia, n 2023/06, § 45 și 46, 19 iunie 2018 și Mart și alții c. Turcia, n 57031/10, § 32, 19 martie 2019)

Communiquée le 28 novembre 2020 Publié le 14 décembre 2020

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 16853/20 Suat İNCEDERE contre la Turquie introduite le 26 mars 2020

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la sanction de privation des moyens de communication pendant un mois infligée au requérant, détenu dans une prison, par l’administration pénitentiaire du chef de chanter un hymne ou scander un slogan sans raison pour avoir scandé le slogan « La dignité humaine vaincra la torture » à l’occasion de la prise de son empreinte digitale et de son empreinte de paume par les agents pénitentiaires. Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant allègue que la sanction en question constitue une atteinte à son droit à la liberté d’expression.

QUESTION AUX PARTIES

Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression du requérant, et spécialement à leur droit de communiquer des informations ou des idées, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention ? Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2 ? En particulier, les juridictions nationales ont-elles effectué, dans leurs décisions rendues en l’espèce, un examen suffisant et une mise en balance adéquate entre le droit du requérant à la liberté d’expression et d’autres intérêts en jeu au regard des critères énoncés et mis en œuvre par elle dans les affaires relatives à la liberté d’expression ? ( Gözel et Özer c. Turquie , n os 43453/04 et 31098/05, § 51, 6 juillet 2010, Kula c. Turquie , n o 20233/06, §§ 45 et 46, 19 juin 2018 et Mart et autres c. Turquie , n o 57031/10, § 32, 19 mars 2019) ?