N.M. împotriva Franței

Comunicat la 4 decembrie 2020 Publicat la 21 decembrie 2020 CINCEA SECȚIUNEA N 66328/14 N.M. împotriva Franței introduse la 29 septembrie 2014 ÎNCHEIAT DE L ) și a copilului însuși, în timp ce diagnosticul prenatal certifica, în mod eronat, că copilul conceput era sănătos. Prezenta cauză constituie o continuare a cauzelor Maurice și Draon c. Franța la care se referă reclamanții și instanțele naționale (a se vedea Draon France [GC], nr 1513/03 și Maurice c. Franța [GC], n 11810/03). În aceste hotărâri, Marea Cameră a încheiat încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în principal pentru că noile dispoziții legislative de modificare a modalităților de despăgubire a prejudiciului, și anume legea din 4 martie 2002 Aceste cazuri s-au încheiat cu două hotărâri de satisfacție echitabilă și radiere după un acord conform căruia fiecare dintre părțile reclamante are dreptul să plătească aproximativ 2,5 milioane de euro.

Această cauză se bazează pe aceeași problematică și o continuă.

Într-adevăr, dacă în cauzele Maurice Draon Mai sus, reclamanții au sesizat instanțele naționale înainte de intrarea în vigoare a legii din 4 martie 2002 (data intrării în vigoare: 7 martie 2002), în prezenta specie diagnosticul greșit și nașterea au avut loc în 2001, dar sesizarea instanțelor naționale a avut loc după 7 martie 2002. Instanțele administrative sesizate (competente pentru a cunoaște angajamentul de răspundere al unui centru public spitalicesc) au, în primă instanță și în apel, Ö aplicarea legii din 4 martie 2002 pe baza cauzelor Maurice Draon O decizie a Consiliului Constituțional privind o chestiune prioritară de constituționalitate (QPC) a condus la două interpretări diferite ale Consiliului de Stat și ale Curții de Casație în ceea ce privește aplicabilitatea articolului L.14, menționat anterior, la acțiuni în justiție referitoare la fapte generatoare anterioare intrării în vigoare a legii din 4 martie 2002 (Decizia QPC n 2010-2, cauza Lazăr).În această specie, Consiliul de Stat, reținând interpretarea pe care o dezlegase anterior, a decis că, din lipsă de a avea, pentru solicitanți, un organism angajat înainte de 7 martie 2002, articolul L.14-5 se aplica.

Reclamanții se plâng, de asemenea, de durata excesivă a procedurii naționale, obiecțiuni disociate la cererea acestora și care fac acum obiectul cererii nr. 15175/18 în fața Curții. Întrebări adresate părților În lumina, în special, a Hotărârilor Draon France [GC], n 1513/03 și Maurice c. Franța [GC], n 11810/03, se poate considera că indemnizațiile solicitate de solicitanți de către o instanță introdusă după 7 martie 2002, în calitate de părinți ai unui copil născut înainte de această dată cu un handicap nedescoperit în timpul sarcinii din cauza unei abateri, sunt prezentate într-un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție? În cadrul Convenției?

În temeiul art. L. 11-5 din Codul de acțiune socială și al familiilor în instanță introdus de reclamanți, a constituit aceasta o încălcare, în detrimentul lor, a art. 1 din Protocolul nr 1 la Convenție prin reținerea faptului că aceștia pot pretinde că au dreptul la un drept de proprietate asupra unui drept?

În cazul în care un stat membru consideră că un stat membru nu ar trebui să fie obligat să facă acest lucru, statul membru în cauză ar trebui să se asigure că, în cazul în care statul membru în cauză consideră că un stat membru în cauză nu ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul prezentului protocol, statul membru în cauză ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că statul membru în cauză, în conformitate cu legislația sa națională sau națională, nu ar trebui să fie în măsură să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că statul membru în cauză, statul membru în cauză, statul membru în cauză, statul membru în cauză, statul membru în cauză, statul membru în cauză sau statul membru în cauză, statul membru în cauză sau statul membru în cauză, statul membru în cauză, statul membru în cauză sau statul membru în cauză sau statul membru în cauză, statul membru în cauză, statul membru în cauză sau statul membru în cauză sau statul membru în cauză, statul membru în cauză sau statul membru în cauză sau statul membru în cauză în cauză sau statul membru în cauză în cauză, în cauză sau statul membru în cauză, în cauză sau în cauză sau statul membru în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză sau în cauză în cauză în cauză, în cauză sau în cauză sau în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză,

în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în statul membru în statul membru în statul membru în statul membru în statul membru în statul membru în statul membru în statul membru în cauză în cauză în cauză în cauză sau în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în statul membru în cauză sau în statul membru în cauză sau în statul membru în cauză sau în statul membru în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză sau în statul membru în cauză sau în statul membru în statul membru în statul membru în cauză sau în cauză sau în cauză sau în statul membru în statul membru în statul membru în statul membru în cauză în cauză sau în cauză sau în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză sau în cauză sau în cauză sau în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în cauză în 1 la Convenție,

ținând cont în special de diferența de interpretare de către instanțele judiciare și administrative în ceea ce privește aplicarea articolului L.11-5 din Codul menționat anterior în urma hotărârii pronunțate de Consiliul Constituțional la 11 iunie 2010? Este aplicarea articolului L. 11-5 din Codul menționat anterior în instanță introdus de solicitanți o intervenție legislativă contrară art. 6 alin. De ce, în sensul articolului 8 alineatul (1) din Convenție, au fost încălcate în special obligațiile procedurale ale statului care decurg din aceste dispoziții? [1] Este vorba despre un ansamblu de malformații congenitale asociate. : malformații ale brațului drept, ale mâinii drepte, ale unei vertebre sacre și ale rinichiului, imperforarea langului și asimetria facială.

Communiquée le 4 décembre 2020 Publié le 21 décembre 2020

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 66328/14 N.M. contre la France introduite le 29 septembre 2014

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le principe et les modalités d’indemnisation des parents d’un enfant né handicapé (syndrome de VATERL [1] ), et de l’enfant lui-même, alors que le diagnostic prénatal certifiait, à tort, que l’enfant conçu était sain. La présente affaire constitue une suite des affaires Maurice et Draon c. France auxquelles les requérants et les juridictions nationales se réfèrent (voir Draon c. France [GC], n o 1513/03, et Maurice c. France [GC], n o 11810/03). Dans ces arrêts, la Grande Chambre a conclu à la violation de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention essentiellement parce que les nouvelles dispositions législatives modifiant les modalités d’indemnisation du préjudice, à savoir la loi du 4 mars 2002 – aujourd’hui codifiée à l’article L.114-5 du code de l’action sociale et des familles, étaient applicables aux instances en cours sans que l’indemnisation alors accordée compense suffisamment les créances perdues.

Ces affaires se sont terminées par deux arrêts de satisfaction équitable et radiation après un accord aux termes duquel chacune des parties requérantes s’est vu verser environ 2,5 millions d’euros. La présente affaire repose sur la même problématique et la poursuit.

En effet, si dans les affaires Maurice et Draon précitées, les requérants avaient saisi les juridictions nationales avant l’entrée en vigueur de la loi du 4 mars 2002 (date d’entrée en vigueur : 7 mars 2002), dans la présente espèce le diagnostic erroné et la naissance ont eu lieu en 2001, mais la saisine des juridictions nationales a eu lieu après le 7 mars 2002. Les juridictions administratives saisies (compétentes pour connaître de l’engagement de la responsabilité d’un centre hospitalier public) ont, en première instance et en appel, écarté l’application de la loi du 4 mars 2002 en se fondant sur les affaires Maurice et Draon . Une décision du Conseil constitutionnel statuant sur une question prioritaire de constitutionnalité (QPC) donna lieu à deux interprétations différentes du Conseil d’État et de la Cour de cassation quant à l’applicabilité de l’article L.114-5 précité à des actions en justice relatives à des faits générateurs antérieurs à l’entrée en vigueur de la loi du 4 mars 2002 (décision QPC n o 2010-2, affaire Lazare).

Dans la présente espèce, le Conseil d’État, retenant l’interprétation qu’il avait prétoriennement dégagée, décida que faute d’avoir, pour les requérants, engagé une instance avant le 7 mars 2002, l’article L.114-5 était applicable. Les requérants se plaignent aussi de la durée excessive de la procédure nationale, griefs disjoints à leur demande et faisant désormais l’objet de la requête n o 15175/18 devant la Cour. .

QUESTIONS AUX PARTIES

1. À la lumière, en particulier, des arrêts Draon c. France [GC], n o 1513/03, et Maurice c. France [GC], n o 11810/03, peut-on considérer que les indemnités sollicitées par les requérants par une instance introduite après le 7 mars 2002, en tant que parents d’un enfant né avant cette date avec un handicap non décelé pendant la grossesse en raison d’une faute, s’analysent en un bien au sens de l’article 1 er du Protocole n o 1 à la Convention ? Dans l’affirmative, l’application de l’article L. 114-5 du code de l’action sociale et des familles à l’instance introduit par les requérants a-t-elle constitué une violation, à leur détriment, de l’article 1 er du Protocole n o 1 à la Convention ? 2. En admettant qu’ils puissent prétendre être titulaires d’un « bien », les requérants ont-ils été victimes d’une discrimination contraire à l’article 14 de la Convention combiné avec les articles 6 § 1 et 1 du Protocole n o 1 à la Convention,

compte tenu en particulier de la différence d’interprétation par les juridictions judiciaires et administratives quant à l’application de l’article L. 114-5 du code précité faisant suite à la décision rendue par le Conseil constitutionnel le 11 juin 2010 ? 3. Est-ce que l’application de l’article L. 114-5 du code précité à l’instance introduite par les requérants constitue une intervention législative contraire à l’article 6 § 1 de la Convention ? 4. L’article 8 de la Convention est-il applicable à la présente espèce ? Dans l’affirmative, y a-t-il eu atteinte au droit des requérants au respect de leur vie privée et/ou familiale, au sens de l’article 8 § 1 de la Convention ? En particulier, les obligations procédurales de l’État découlant de ces dispositions ont-elles été respectées ? [1] Il s’agit d’un ensemble de malformations congénitales associées.

En l’espèce : malformations du bras droit, de la main droite, d’une vertèbre sacrée et du rein, une imperforation de l’anus et une asymétrie faciale.